Bugetul de stat pentru anul 2018 se estimează, la partea de venituri, în sumă de 36, 6 mld. lei, înregistrând o creștere cu 8,4% față de anul curent, iar cheltuielile, în valoare de 41,3 mld. lei.

Persoana fizica vinde teren unei companii. Compania vinde persoanei fizice apartament. Achitarea se face prin compensarea datoriei reciproce (art.823 Cod Civil). Pot fi aplicate prevederile art.90 alin.(4) lit.d) din Codul fiscal? Sau compania se va reține și va achita la buget impozit pe venit conform art.90 alin.(2) din suma contractului de vânzare a terenului?

Conform art.368 din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii cu impozitul unic sunt orice persoane juridice şi fizice înregistrate în Republica Moldova în calitate de subiecţi ai activităţii de întreprinzător şi care întrunesc cumulativ condiţiile specificate în legislaţia cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei. Calculul şi raportarea impozitului unic se efectuează de către rezidenţii parcurilor IT lunar, prin prezentarea unei dări de seamă către Serviciul Fiscal de Stat, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. Formularul şi modul de completare a acestei dări de seamă se aprobă de către Ministerul Finanţelor. În afară de darea de seamă menţionată, rezidenţii parcurilor IT vor prezenta și alte informaţii aferente impozitului unic (art.374 al.(1) din CF).

Prevederile generale referitoare la unităţile de schimb valutar sunt expuse în Legea  nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (în continuare – Legea nr. 62/2008).  Aceasta stabilește că pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice categoriile de rezidenţi, denumiţi unităţi de schimb valutar1 (în continuare – USV).   Operaţiunile de schimb valutar în numerar cu persoane fizice se efectuează de către USV cu aplicarea maşinii de casă şi control (MCC), în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul aplicării acesteia.

În conformitate cu art. 6 din Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 (cu modificările şi completările ulterioare), primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru angajatori, angajați şi persoane fizice care primesc alte recompense se calculează în funcție de contribuția procentuală la salariu şi la alte recompense, până la deducerea (reținerea) impozitelor şi altor plăți obligatorii stabilite de legislație.

Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal)

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) va desfășura pe data de 4 octombrie curent masa rotundă dedicată Zilei Mondiale a Muncii Decente (ZMMD) cu genericul “Investiți în serviciile de îngrijire!”, în cadrul căreia vor fi abordate problemele social-economice cu care se confruntă salariații, membri de sindicat, acțiunile care necesare a fi întreprinse pentru a nu admite înrăutățirea nivelului de trai al cetățenilor. Conducerea CNSM va prezenta un raport privind situația în domeniul serviciilor de îngrijire din Republica Moldova și recomandările sindicatelor în această direcție. La final, CNSM va da publicității un Apel dedicat ZMMD. Totodată, vineri, începând cu ora 10:00, Comisia de Tineret a CNSM va organiza în Scuarul Europei o campanie de informare a populației cu privire la importanța ZMMD.

Apare obligativitatea depunerii notificării privind inițierea activității de comerț de către administratorii piețelor? Sunt în drept autoritățile administrației publice locale să stabilească pe teritoriul administrat taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii pentru piețe?

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Cabinetul de miniștri a aprobat și a prezentat Parlamentului pentru examinare proiectul legii privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor. Acesta a fost elaborat de către experții Ministerul Justiţiei și Serviciului Prevenirii şi Combaterii Spălării Banilor (SPCSB) și transpune selectiv la nivel naţional prevederile Directivelor Uniunii Europene privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Scopul proiectului este asigurarea securităţii statului, protejării sistemului naţional financiar-bancar, financiar-nebancar şi a liber-profesioniştilor, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice.

Ieri, 21 mai, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă au fost înregistrate 14 328 locuri de muncă vacante, cu 1864 mai multe decât acum două săptămâni. Cele mai multe locuri de muncă libere sunt înregistrate în municipiul Chișinău – 5746. La Bălți agenții economici propun 1334 poziții vacante, în UTA Găgăuzia – 331, Orhei – 405, în Cahul – 409, în Ugheni – 307…

Deputații au aprobat în prima lectură proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020. Astfel, veniturile bugetului de stat vor constitui 44136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt la nivel de 51551,9 mil. lei, fiind în creștere cu 11,3% comparativ cu anul curent. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, acele măsuri de politici pe care se bazează bugetul de stat se referă la extinderea autonomiei locale prin creșterea defalcărilor din impozitul pe venit al persoanelor fizice și suplinirea Fondului de susținere financiară a teritoriilor cu 10% din impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, majorarea salariilor angajaților bugetari cu 6-10%, implementarea programelor de asistență socială care prevăd prestații sociale mai mari pentru susținerea persoanelor cu venituri mici.

Pentru rezidenții parcurilor IT, valoarea maximă a creditului pentru care se subvenționează dobânzile constituie suma cumulativă a plăților salariale declarate în forma IPC18 sau suma cumulativă a plăților real achitate?    În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1)-(2) din Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative, mărimea subvenției lunare acordate beneficiarilor constituie suma dobânzii lunare achitate pentru creditele contractate în cadrul Programului de subvenționare a dobânzilor.

Declarația a fost făcută de șeful Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Gheorghe Gaberi, la o reuniune a producătorilor şi procesatorilor de carne cu participarea reprezentanţilor Ministerelor Economiei, Agriculturii, Dezvoltării Teritoriale şi Mediului, dar şi a Asociaţiilor de profil.

Bugetul de stat pentru anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 44,1 mld. lei, cu 8,6% în creștere față de anul curent, iar la cheltuieli – în sumă de 51,5 mld. lei, fiind mai mari cu circa 11% față de cheltuielile precizate pentru anul 2019. Deficitul se preconizează în sumă de 7,4 mld. lei. În cadrul ședinței de ieri, 27 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020. După cum a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este fundamentat pe o creștere economică de 3,8%, nivelul inflației de 5,7%, o majorare a exportului de 9%, a importului – cu 7,1%, creșterea salariului mediu pe economie cu 8,7%.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Eliminarea haosului confortabil pentru autorități/instituții publice în atribuirea unor activități/operațiuni administrative la categoria serviciilor publice este scopul proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și al evenimentelor de viață asociate acestora, propus pentru consultări publice de Cancelaria de Stat. Documentul a fost elaborat în urma inventarierii și revizuirii pe orizontală a serviciilor publice prestate de autoritățile și instituțiile publice din subordinea Executivului, activitate realizată de o companie de consultanță internațională

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune spre consultare proiectul cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informației Moldova IT Park, care conține și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Administrației parcului IT, precum și Regulamentul de înregistrare a rezidenților parcului.

Situaţia încasărilor din TVA în România s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei. Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe semestrul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de programarea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strângă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă această tendinţă din iulie se va menţine, vor strânge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, nervozitatea din cadrul partidului de guvernământ care se vede complet descoperit şi încearcă, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.