Cum își poate exercita consumatorul dreptul de a solicita înlocuirea produsului de calitate corespunzătoare în perioada stării de urgență și cum trebuie să procedeze vânzătorul? Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din 17 martie 2020, pe tot teritoriul Republicii Moldova a fost declarată stare de urgență pentru perioada 17 martie – 15 mai 2020. Ca urmare a stabilirii unui regim special de activitate pentru agenții economici care desfășoară activitatea în domeniul comerțului, o mare parte din aceștia și-au stopat activitatea pe această perioadă sau au migrat la comerțul online.

De zeci de ani munca nedeclarată rămâne un fenomen, combaterii căruia autorităţile acordă o atenţie sporită. Cu toate că răspunderea pentru încălcările de această natură a devenit mai dură, angajarea neformală mai este admisă de unii agenţi economici. În tabelul de mai jos găsiţi datele statistice cu privire la utilizarea muncii nedeclarate depistate de organele de stat în perioada anilor 2006-2019.

Cabinetul de miniștri a aprobat modificarea și completarea Legii cu privire la comerțul interior, precum și crearea cadrului normativ necesar implementării prevederilor Legii cu privire la tichetele de masă și ale Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător. Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a menționat că acest proiect vizează comerțul interior cu privire la prestarea serviciilor de alimentație publică și desfășurarea comerțului cu amănuntul.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Planul de acțiuni pe 2017-2018 pentru realizarea celei de-a doua etape de implementare a Strategiei de dezvoltare a comerţului interior pentru anii 2014-2020, aprobat de Guvern, a fost publicat Monitorului Oficial din 23 iunie 2017. Planul îşi propune să sistematizeze acţiunile care au fost realizate în perioada 2014-2016 și să traseze noi direcţii de dezvoltare a comerţului de produse şi servicii.

Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Care sunt condițiile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător? Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), reglementează desfășurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător. Totodată, aferent desfășurării genurilor de activitate de comerț cu amănuntul, menționate la pozițiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998, legiuitorul prevede careva condiții specifice și, anume:

O persoană fizică cetățean confecționează obiecte de artizanat din lemn. Are dreptul aceasta să desfășoare activitatea respectivă înregistrându-se în activitate independentă? Sunt anumite restricții dacă persoana fizică obține și alte venituri (salariu, dobânzi etc.)?

Agenții INP împreună cu inspectorii ANTA vor desfășura, începând cu ziua de astăzi, 17 aprilie, acțiuni de patrulare și verificare în perimetrul autogării Centru și Pieței Centrale. Informația este oferită de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în cadrul căruia a fost convocată o ședință cu reprezentanții Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), Inspectoratul Național de Patrulare (INP), Serviciul Fiscal de Stat și Primăria mun. Chișinău pentru a stabili acțiunile de combatere a transportului ilicit din preajma gării auto Centru (străzile Columna și Tighina în perimetrul Pieței Centrale). Referindu-se la combaterea fenomenului transportului ilegal, Secretarul de Stat, Serghei Bucătaru, a propus ca inspectorii INP și ANTA să desfășoare acțiuni de patrulare în zona autogării, pentru a identifica și a sancționa transportatorii iliciți,

Pe parcursul anului 2018, SFS a efectuat 1261 de controale fiscale în baza planului de control, în urma cărora au fost calculate la buget, suplimentar, 223,9 mil. lei, dintre care au fost încasate 86,36 mil lei. Informația se regăsește în Raportul de activitate al Serviciului Fiscal de Stat pentru anul 2018, potrivit căruia nivelul de rezultativitate a controalelor fiscale este de 91,7%. Totodată, în anul 2018, Direcțiile control fiscal operativ din cadrul SFS au efectuat 10 646 controale fiscale prin metoda de verificare operativă conform analizei riscurilor, cu aplicarea sancţiunilor în sumă de peste 31,91 mil. lei.

Potrivit art.103 alin. (1) pct.20) din Codul fiscal, nu se aplică TVA la producţia de carte şi publicaţiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la poziţiile tarifare 4901, 4902 ,490300000, 490400000 şi 4905, precum şi serviciile de editare a producţiei de carte şi a publicaţiilor periodice, cu excepţia celor cu caracterul menţionat. De asemenea, menţionăm că, Codul fiscal nu defineşte în scopuri fiscale noţiunea de „servicii de editare”, şi, prin urmare, în lipsa unei astfel de reglementări, se aplică legislaţia civilă în vigoare.

Serviciul Fiscal de Stat, în scopul prevenirii comerțului ilicit cu flori (fără documentarea tranzacțiilor prin mașina de casă și control), a desfășurat acțiuni de conformare prin instituirea posturilor fiscale la contribuabilii ce comercializează flori în piețele autorizate pe întreg teritoriul țării. Astfel, în perioada 30-31 mai 2019, SFS a monitorizat activitatea a 16 piețe autorizate de flori din țară (67 gherete ce comercializează flori). În perioada funcționării posturilor fiscale, conform datelor înregistrate de mașinile de casă și control, volumul livrărilor a constituit circa 700 mii lei. În perioada similară a anului precedent, volumul livrărilor înregistrat a constituit circa 500 mii lei. Astfel,se atestă o majorare a volumului de livrări cu circa 200 mii lei sau cu 40%.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Cea de-a XIX-a ediție a Expoziției naționale ”Fabricat în Moldova” 2020, cu genericul „Acasă! Autentic! Autohton!” și-a deschis larg ușile pentru vizitatori, în cadrul unei ceremonii oficiale, la care au participat membri ai Guvernului Republicii Moldova, secretari de Stat, Ambasadori Acreditați în Moldova, peste 150 de membri ai delegațiilor din 15 țări etc. Circa 460 de antreprenori autohtoni așteaptă vizitatorii expoziției ce se desfășoară în perioada 29 ianuarie – 2 februarie 2020, pe teritoriul CIE “Moldexpo”. Evenimentul este organizate de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova.

Serviciul Fiscal de Stat aplică instrumentele fiscale menite să contribuie la creșterea eficienței acțiunilor de prevenire și combatere a fraudei fiscale, utilizate de către SFS față de contribuabilii cu risc de neconformare fiscală. Acestea sunt descrise în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019. Așadar, tratamentele de conformare sunt divizate în cele de conformare voluntară și conformare forțată, și se aplică pentru diferite categorii de contribuabili: persoanele fizice și juridice ce desfășoară activitate de întreprinzător, agenții economici care admit restanțe la bugetul public național, persoanele fizice – posibili subiecți ai estimării veniturilor prin metode și surse indirecte și alți contribuabili din sectorul administrat.

1.(10.5.3) În ce locuri se permite desfășurarea activității în baza patentei pentru genurile de activitate corespunzătoare pozițiilor 1.1. și 1.2. din anexă la Lege cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15.07.1998? 2.(10.5.2) Cine are dreptul de a desfășura activitate de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător, până la 31 decembrie 2022?

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Anatol Usatîi, la prezentarea de ieri, 3 martie 2020, a studiului „Costul reglementării de stat a activității întreprinderilor” realizat de Grupul Banca Mondială a declarat că evenimentul constituie o platformă excelentă şi unică pentru a trece în revistă realizările Guvernului privind crearea unui climat de afaceri favorabil, eficient şi prietenos, pe de o parte creionarea problemelor și obstacolelor percepute de business la interacțiunea cu autoritățile cu drept de reglementare, pe de alta parte. Realizat timp de 15 ani în Republica Moldova, monitorizând 18 domenii de intervenție din partea statului în activitatea agenților economici, acest studiu implică anumite costuri de conformare pentru întreprinderi reprezentând percepția managementului companiei asupra evoluției indicatorilor.

Care este mărimea sancțiunii aplicate contribuabilului în situația în care în cadrul controlului fiscal acesta nu prezintă documentele contabile? Conform prevederilor art. 8 alin. (2) lit. f) din CF, contribuabilul este obligat, în caz de control al respectării legislaţiei fiscale, să prezinte, la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor cu atribuţii de administrare fiscală documentele de evidenţă, dările de seamă fiscale, alte documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţii de întreprinzător, calcularea şi achitarea la buget a impozitelor şi taxelor şi acordarea facilităţilor.

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.