Organizația de Atragere a Investițiilor și Promovare a Exportului din Moldova (MIEPO) a semnat un acord de parteneriat cu Parcul Industrial „Răut” din mun. Bălți. Potrivit unui comunicat al MIEPO, documentul prevede eficientizarea cooperării dintre instituții pentru realizarea Programului de dezvoltare al Parcului Industrial pentru anul 2017, elaborat în parteneriat cu MIEPO.

La 1 ianuarie 2019 a intrat în vigoare Legea nr. 165 din 26.07.2018 pentru modificarea unor acte legislative, care prevede reexaminarea pensiilor pentru limită de vârstă persoanelor care au activat în câmpul muncii după realizarea dreptului la pensie și Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) anunță că, începând cu 1 ianuarie 2019, persoanele care s-au pensionat până la 01.01.1999 şi au realizat un stagiu de cotizare după pensionare de 15 ani sau mai mult, deja pot depune cerere pentru reexaminare a pensiei pentru limită de vârstă la casa teritorială de asigurări sociale conform locului de trai.

Proiectul de lege care prevede realizarea și menținerea unui mediu de afaceri cât mai propice ocupă un loc important pe agenda politicilor publice pe plan național şi este realizat în conformitate cu Strategia reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pentru anii 2013-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1021 din 16 decembrie 2013.

În luna martie toate pensiile şi prestaţiile sociale au fost achitate la timp și în volum deplin, în aceste scopuri fiind transferate 1624496,7 mii lei, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale. CNAS informează că mai multe pensii şi prestaţii sociale au fost majorate în acest an. De la 1 ianuarie 2019, au crescut cu 10% pensiile care nu au atins suma de 1589 de lei, minimul de existenţă pentru pensionari pentru semestrul I al anului precedent. De această majorare au beneficiat peste 453 mii de persoane.

Uniunea Europeană va continua să acorde suport businessului Moldovei. Astfel, proiectul „East Invest 2” a lansat o serie de vizite de studiu noi în țările UE pentru reprezentanții organizațiilor care sprigină businessul din Moldova și alte țări ale Parteneriatului Estic (PE).

Legislaţia stabilește că angajatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei finanţaţi de la bugetul public naţional, sunt obligaţi să calculeze şi să vireze în mărimea cuvenită şi în termenele stabilite în anexa nr. 1 la Legea nr. 489 /1999 privind sistemul public de asigurări sociale contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, aferente salariilor calculate şi altor recompense. Începând cu 1 ianuarie 2019, anexele din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care au caracter de aplicabilitate permanentă, au fost transferate în Legea nr. 489. Astfel, anexa nr. 1 stabileşte categoriile de plătitori de contribuţii, dar şi de asiguraţi care, ca urmare a achitării contribuţiilor obligatorii stabilite, deţin statutul de persoană asigurată în sistemul public de asigurări sociale.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

În Monitorul Oficial din 8 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1276 din 26 decembrie 2018 pentru aprobarea procedurilor privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă. Documentul conține următoarele proceduri: • de înregistrare cu statut de șomer și scoatere din evidență a șomerilor

Formarea profesională continuă a adulţilor se va organiza în mod distinct pe niveluri de formare şi specialităţi, ţinându-se cont de nevoile angajatorilor, de competenţele generale ale adulţilor, de cerinţele înaintate pentru funcţiile pe care aceştia le exercită şi de posibilităţile lor de promovare sau de încadrare în câmpul muncii.

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Formarea profesională în domeniul auditului intern se va realiza în baza unui Program de instruire, aprobat de Ministerul Finanțelor, care stabilește setul minim de subiecte ale instruirii, structurat în trei trepte de competență profesională. Ministerul Finanțelor propune spre consultări proiectul ordinului cu privire la aprobarea Regulamentului privind dobândirea, confirmarea și menținerea calificării profesionale în domeniul auditului intern în sectorul public.

Comentariul prezintă o analiză sumară a costurilor de corupţie în Republica Moldova, având la bază meta analizele disponibile. Pierderile anuale aduse Republicii Moldova de pe urma actelor de corupţie se cifrează în intervalul 8%-13% din Produsul Intern Brut sau de circa 11,8-17,7 mlrd. lei pentru anul 2016. Aceste sume depășesc toate cheltuielile din 2016 pentru toţi pensionarii și pentru indemnizaţiile de asistenţă socială.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

La momentul actual toate prestaţiile de asigurări sociale pentru persoanele care întrunesc condiţiile de stabilire a unui drept social se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) în baza datelor din contul personal de asigurări sociale. Astfel, datele care se conţin la contul personal servesc drept temei pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), fără a fi solicitate documente suplimentare ce ţin de contribuţiile calculate la bugetul asigurărilor sociale. Este evident faptul că, cu cât sunt mai mari contribuţiile de asigurări sociale, prestaţiile stabilite vor avea un cuantum mai mare.

I. Partea III Procesul de notificare privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Etapa 3 — Procesul de notificare Prin procesul de notificare înțelegem autentificarea în Registru (crearea unui cont/profil), completarea notificării (17 etape) și depunerea acesteia la Centru. Înainte de a depune notificarea, este absolut necesar să faceți cunoștință și să vizualizați „Ghidul privind procedura înregistrării operatorilor și a sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal” și “Manualul operatorului” care pot fi accesate pe pagina-web oficială a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (în continuare Centru). Vizualizarea acestora va facilita procesul de notificare, din motiv că se descrie într-un lux de amănunte procedura de notificare, inclusiv și procedura tehnică.

În Monitorul Oficial din 15 martie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor. Prin această hotărâre au fost aprobate 3 regulamente noi ce țin de aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor: Regulamentul cu privire la Registrul unic al echipamentelor de casă şi de control (ECC); Regulamentul cu privire la Comisia interdepartamentală pentru echipamentele de casă și de control și Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar sau prin alt instrument de plată.

Recensământul populației și locuințelor din 2014 raportează o scădere a populației de 11,4% față de ultimul recensământ realizat în 2004 și implică un decalaj de 18,7% față de estimările curente ale populației.

Guvernul Republicii Moldova a aprobat planurile de pregătire a cadrelor cu finanțare de la bugetul de stat în instituțiile de învățământ superior și profesional tehnic pentru anul de studii 2018-2019. Astfel, la studiile de licență vor fi admise 4906 persoane la 167 de specialități, număr de locuri bugetare similar cu cel din anul trecut. În conformitate cu cerințele pieței muncii, pentru următorul an de studii se propune introducerea mai multor specialități noi în domeniile ingineriei și activității inginerești, artelor, științelor agricole, sănătăţii, științelor sportului.