Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Terenurile proprietate publică, cu excepția celor aferente construcțiilor proprietate privată, se dau în locațiune/arendă prin licitații cu strigare, desfășurate în modul stabilit de Guvern, prevede proiectul completărilor la Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietății publice (Legea nr.121/2007), înaintat în calitate de inițiativa legislativă și susținut de Guvern în cadrul ședinței din 24 noiembrie curent.   Modificările au fost inițiate la multiplele adresări din partea autorităților administrației publice locale (AAPL), care au solicitat suportul statului în vederea reglementării procesului de dare în locațiune a terenurilor proprietatea publică a acestor autorități.

Entitățile raportoare, menționate în art.4 din Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, vor prezenta anual, până la data de 1 aprilie anului următor celui de gestiune, o Fișă de conformitate ce conține date privind activitatea desfășurată în scopul prevenirii  spălării banilor. Formularul este aprobat prin Ordinul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor nr. 5 din 10 martie 2021 cu privire la aprobarea formei și structurii Fișei de conformitate, care a fost publicat în MO din 5 noiembrie curent. Prima perioadă de raportare pentru entitățile vizate este anul de gestiune 2021, cu prezentarea fișei până la 1 aprilie 2022.  

Pe parcursul anului 2021 datorită specificului activității, agentul economic „X” asigură angajații, inclusiv zilierii, cu transport organizat spre muncă și de la muncă. Pentru unii angajați costul transportului este mai mare decât plafonul stabilit de legislație pentru a fi dedus în scopuri fiscale. În contextul dat, se va permite deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru transportul angajaților/zilierilor în cazul depășirii plafonului stabilit, ținând cont de modificările în vigoare din 01.01.2021 operate la art. 24 alin.(192) din Codul fiscal?

În ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” care va ieși de sub tipar în zilele imediat următoare, va fi publicat un articol elaborat de către Nadejda Zaporojan, prin care autorul oferă un suport contabililor din sectorul public, responsabili de întocmirea și prezentarea raportării financiare pentru anul 2023.

În primele 9 luni ale anului curent din țara noastră au fost exportate mărfuri în sumă de $2103,3 mil., sporind cu 21% comparativ cu perioada similară din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit circa $1,5 mld. (75,1% din total exporturi), fiind în creștere cu 19,2% față de perioada similară din anul 2020, reexporturile de mărfuri străine au însumat $523,4 mil. (24,9%), sporind cu 27,1%, reexporturile de mărfuri după prelucrare (inclusiv îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale,

Ținând cont de dificultățile apărute la executarea contractelor de achiziții publice în contextul volatilității prețurilor, Ministerul Finanțelor, prin comunicatul nr. 13-09/94 din 14 aprilie 2022 publicat în continuare, vine cu explicații și recomandări atât în adresa autorităților contractante, cât și operatorilor economici.   Luând în considerare sesizările primite de la autoritățile contractante și operatorii economici privind problemele apărute în domeniul achizițiilor publice ce țin de imposibilitatea executării contractelor de achiziții publice ca urmare a creșterii prețurilor și a indicelui inflației, precum și afectarea lanțului de aprovizionare provocată de războiul din Ucraina, Ministerul Finanțelor, în calitate de autoritate care promovează politica în domeniu, vine cu următoarele recomandări:

Definiția indicatorului capacitatea normală de producție este formulată în Standardul Național de Contabilitate (în continuare – SNC) „Stocuri”, p. 30, alin. (2) și în IAS 2 „Stocuri”, p. 13, conform prevederilor cărora capacitatea normală de producție reprezintă volumul de producție care poate fi obținut

Proiectul de lege cu privire la publicitate, care va substitui actuala lege ce reglementează acest domeniu, aprobată încă în anul 1997, a fost votat în prima lectură de către Parlament.   Proiectul prevede excluderea din legislație a sintagmei „publicitatea socială” și înlocuirea cu „mesaj de interes public”, fiind creat regimul juridic al acestor mesaje ce vor fi coordonate cu un Consiliu privind mesajele de interes public, structura, modul de organizare și funcționare ale căruia vor fi aprobate de Guvern. Consiliul, în baza propunerilor entităților din sectorul de stat, va elabora și propune spre aprobare Executivului planul difuzării mesajelor de interes public.

Serviciul Fiscal de Stat se conduce în activitatea sa de motto-ul „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”. Astfel, în perioada septembrie-octombrie anul curent, autoritatea fiscală a realizat două sondaje de opinie, privind integritatea angajaților autorității fiscale, precum și referitor la utilizarea serviciilor fiscale electronice, prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”, lansat recent în exploatare industrială. Chestionarele au fost completate de peste 300 de contribuabili.

Încasările în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în primele șase luni ale anului curent 22,6 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 3,3 mld. lei sau cu 17,1 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat, în 6 luni ale anului 2021 s-au încasat 9,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,5 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, sau o creștere de 18,3 %.    În bugetele locale s-au înregistrat încasări în sumă de 2,5 mld. lei, ceea ce reprezintă cu 464,7 mil. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent sau cu 22,7 %.   De asemenea, în bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada menționată, s-au încasat 7,8 mld. lei, ceea ce constituie cu 1,0 mld. lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, sau o creștere de 14,8 %.         Totodată, la fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală s-au acumulat 2,6 mld. lei, ceea ce constituie cu 345 mil. lei mai mult în comparație cu perioada similară a anului 2020 sau cu 15,0 %.

Conform datelor oficiale de la sfârșitul lunii iunie 2021, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 75,6 mld. lei. În Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, făcut public de Ministerul Economiei și Infrastructurii se subliniază că datoria internă, care deține ponderea 45,4% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 34,3 mld. lei și a crescut cu 29,2% față de aceeași situație din anul precedent, iar datoria de stat externă, cu o pondere de 54,6% în total, a ajuns la 41,3 mld. lei, majorându-se cu 23,4%.   Experții atrag atenția, că creșterea volumului datoriei de stat este rezultatul atragerii de către Guvern a împrumuturilor interne și externe, necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare întru contracararea consecințelor pandemiei.

Tendința ascendentă de creditare a persoanelor fizice a continuat și în anul 2020, valoarea împrumuturilor acordate la finele perioadei de raportare majorându-se atât pe segmentul bancar (cu 10,6 la sută în termeni anuali), cât și pe cel nebancar (cu 2,0% în termeni anuali) și a depășit 25,26 mld. lei, constată Banca Națională a Moldovei (BNM) în Raportul asupra stabilității financiare în anul 2020.   Cu toate că soldul brut al datoriei sectorului privat față de bănci și organizațiile de creditare nebancară (OCN) s-a majorat în anul trecut, standardele de creditare mai dure în condițiile situației pandemice au redus ritmul de creștere a creditării comparativ cu anul 2019.

În scopul executării prevederilor cap. 112 din Titlul V al Codului fiscal (în continuare – CF), introduse prin Legea nr. 356/2022 cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative și care urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024, Ministerul Finanțelor a elaborat

Începând cu ziua de astăzi, 3 septembrie, Cancelaria de Stat, în comun cu ministerele și alte autorități administrative centrale, organizează în regim online 17 consultări publice a politicilor și acțiunilor de reformă care vor fi proiectate în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022. Evenimentele se vor desfășura până la 10 septembrie curent și vor fi axate pe identificarea și proiectarea celor mai necesare, eficiente și durabile intervenții și politici publice pe termen imediat și scurt, impactul cărora în perspectivă medie va ținti realizarea obiectivelor de dezvoltare, setate în Programul de activitate al Guvernului „Moldova vremurilor bune”.     Acesta are drept scop reducerea durabilă a sărăciei, crearea locurilor de muncă

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Începând cu 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare prevederile art. 127 din Codul muncii (în continuare – CM) care reglementează acordarea concediilor pentru salariații care au adoptat copii sau i-au luat în plasament în serviciul tutelă/curatelă. În contextul în care, în mare parte, tipurile

 Costul administrării fiscale la 1 (un) leu venituri la bugetul public național pentru perioada anilor 2019-2021 înregistrează o valoare constantă de 1% total cheltuieli bugetare raportate la total venituri administrate,constată autoritatea fiscală în Raportul anual de activitate pentru anul 2021. Documentul a fost publicat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.    Totodată, în anul 2021 a fost înregistrată o micșorare a ponderii impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări ale contribuabililor incluși în lista de conformare cu 5% comparativ cu perioada similară a anului 2020 și constituie 27%, însă valoarea țintă stabilită de cel puțin 25% a fost atinsă, iar indicatorul a fost îndeplinit. 

Analiză comprehensivă a sistemului de management al finanțelor publice (MFP) în Republica Moldova, la nivel național și subnational, a fost lansat ieri, 8 iulie 2021, de Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și  UN Women, în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană.   Analiza este concepută pentru a oferi un instantaneu al performanței MFP și o imagine de ansamblu a principalelor puncte forte și puncte slabe ale sistemelor MFP prin utilizarea unei metodologii standard, care poate fi reprodusă în evaluări succesive, oferind un rezumat al modificărilor în timp, comunică Ministerul Finanțelor.

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.