Pentru consultări publice este propus proiectul de lege a voluntariatului - care va înlocui cadrul normativ existent în domeniu, fiind elaborat în scopul eficientizării intervenției statului în dezvoltarea și implementarea politicilor în domeniul voluntariatului, precum și debirocratizării instrumentelor

În rezultatul monitorizării şi verificărilor efectuate de către Casa Naţională de Asigurări Sociale a corectitudinea calculării şi declarării contribuţiilor de asigurări sociale de stat în tabelului nr. 2 al Dării de seamă IPC21 se constată, că unii plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat admit erori la calcularea şi declararea indicatorilor, în special în cazul prezentării dărilor de seamă Forma IPC21 pe suport de hârtie.   Astfel, plătitorii de contribuţii la BASS pentru perioadei ianuarie–februarie 2022 au admis următoarele erori:  

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în primele 8 luni ale anului 2021. Potrivit informației, în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă totală de 18505,2 mil. lei, sau 70,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 10391,8 mil. lei sau 68,9% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1390,0 mil. lei sau cu 15,4%.

Potrivit art.280 din Codul Civil (în continuare - CC), societate cu răspundere limitată (SRL) este societatea comercială al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform actului de constituire şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art.11 alin.(1)-(2) din Legea nr.135/2007

Законом №212/2023 о внесении изменений в некоторые нормативные акты, относящиеся к бюджетно-налоговой политике, статья 54/1 главы 7/1 раздела II Налогового кодекса была дополнена новой частью, ч. (3/2) согласно которой, если в течение налогового периода

Termenul de prezentare a Dării de seamă privind dividendele ce urmează a fi achitate la buget de către societăţile pe acţiuni (forma DPP-16) și a Dării de seamă privind defalcările din profitul net al întreprinderilor de stat şi municipale (forma DISM-16), urmează a fi extins până la 30 august inclusiv a anului următor anului de gestiune.

Pentru a achita impozitul pe venit reținut la sursa de plată, reflectat în Darea de seamă (Forma IPC21), urmează a fi utilizat generatorul codurilor IBAN (http://mf.gov.md/ro/iban), care generează codul necesar pentru încasări în dependență de indicatorii selectați.

La prezentarea dării de seamă forma IPC21 corectată, din cauza neincluderii fondatorului ÎI cu taxa fixă a contribuțiilor sociale, în tabelul 2, CNAS a calculat majorare de întârziere, plata fiind efectuată în termen. Sunt întemeiate acțiunile CNAS ?    Fondatorii întreprinderilor individuale, cu excepția celor care sunt stabilite ca persoane pensionare, persoane cu dizabilități, precum și persoane care sunt încadrate în categoriile de angajați (prevăzute la pct. 1.1–1.5 din Anexa vizată), sunt stabiliți în calitate de plătitori ai contribuțiilor de asigurări sociale stabilite în sumă fixă (pct.1.6 din Anexa nr.1 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999). Cuantumul contribuției de asigurări sociale stabilite în sumă fixă se aprobă anual prin Legea

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

În ultima perioadă cashback-ul devine un instrument utilizat tot mai frecvent, însă uneori utilizatorii nu iau în calcul toate aspecte ce țin de această alternativă a reducerilor directe. Din acest motiv ne-am propus ca în noua ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md” să dezvăluim mai multe detalii despre cashback din perspectivă contabilă și fiscală. Articolul intitulat „Кэшбэк (cashback): правила бухгалтерского учета и налогообложения” este elaborat de Natalia Zlatina și este disponibil în rubrica Contabilitate practică.  

Una din provocările majore cu care se confruntă mai multe entități în contextul actual economic dificil este să-și țină angajații motivați, inclusiv prin mărirea salariilor. Totuși, entitățile fiind afectate de multiplele crize, deseori nu-și pot permite aceste majorări.

Compania intenționează să se ocupe cu comerțul intern al mărfurilor. De regulă, fiecărei mărfi importate furnizorul îi atribuie un cod din fabrică. Compania are intenția de a utiliza ”coduri interne” pentru fiecare marfă care să apară pe factura fiscală, pentru a fi protejați de concurenți

Încasările la bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 17,6 mld. lei în 4 luni ale anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 2940,3 mil. lei sau cu 20,1 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat, în anul 2022 s-au încasat peste 8,2 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 1774,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 27,6 %. 

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut în trimestrul I al anului curent a constituit 9560,8 lei, fiind în creștere cu 12,9 % față de trimestrul I din anul 2021, dar în scădere cu 2,1% față de trimestrul IV, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar în primele trei luni ale anului curent a constituit 8190,6 lei lunar (cu 9,7% mai mult față de trimestrul I 2021), iar în sectorul real – 10054,2 lei (în creștere cu 13,7%).

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Veniturile bugetului de stat se majorează cu 767,8 mil. lei din contul încasărilor sporite din impozite și taxe cu circa 700 mil.lei, precum și din alte venituri în sumă de 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile BS cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB.   În MO din 12 noiembrie a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 334 din 10 noiembrie 2021 pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 ianuarie 2022 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: - Categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.5 din anexa menţionată au obligaţia să prezinte Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă

Măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2025 au drept scop soluționarea constrângerilor economice sesizate de către contribuabili, precum și continuarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova la practicile Uniunii Europene.