Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Prin Legea cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (Monitorul Oficial al RM, 2018, nr. 309-320), care a intrat în vigoare la 1 octombrie 2018, au fost operate modificări la Codul fiscal (CF) şi la Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal nr. 1164-XIII din 24.04.1997 (Legea nr. 1164-XIII), care au generat necesitatea operării unor schimbări în modul de raportare pentru anul 2018. Acestea şi vor fi descrise în cele ce urmează.

Pandemia a impus mai multe provocări, inclusiv pentru domeniul fiscal, atât la nivel local, cât și internațional. Pentru a fi la curent cu noile măsuri implementate în contextul COVID, precum și cu alte aspecte ale fiscalității și activității economice, experți din țara noastră și  de peste hotare au avut ocazia să facă un schimb de opinii în cadrul conferinței online e-TAXCON 20, organizate în luna septembrie de Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham Moldova). Mai multe detalii din culisele acestui eveniment ne oferă Mila Malairău, directorul executiv al AmCham Moldova și Veronica Sirețeanu, policy manager la AmCham Moldova, coordonator al Comitetului pe fiscalitate.  

Notarul public intenționează să ia oficiul în arendă de la o persoană fizică, si, conform prevederilor Codului fiscal, urmează sa inregistreze contractul încheiat, timp de 3 zile, la organul fiscal în raza căruia este deservit. Oficiul se află în Chișinău și notarul își desfășoară activitatea tot în Chișinău, iar persoana fizică locuiește la Edineț. Unde trebuie să fie înregistrat contractul, la Edinet sau în Chișinau?

În conformitate cu prevederile art.95 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA constituie livrarea de mărfuri şi servicii efectuată de către subiecții impunerii, care reprezintă rezultatul activității de întreprinzător în Republica Moldova.

Компания «Summa» оказалась единственным участником конкурса по отбору частного партнера для строительства спортивно-развлекательного комплекса «Arenа Chișinău» и была названа его победителем. Конкурс проводился с 5 мая по 4 июля. На тендер была подана только одна заявка – турецкой компанией «Summа». Специальная комиссия по отбору частного партнера для проектирования и строительства «Arenа Chișinău» по итогам рассмотрения поданных документов констатировала, что у турецкой компании есть необходимый опыт и возможности для реализации проекта,

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare 240210000, 240220, 240290000, 2403 şi pentru produsele din alcool etilic de la poziţiile tarifare 2207 şi 2208, precum şi limitele stabilite de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru produsele petroliere.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Context Acest articol este o continuare a discuțiilor inițiate în cadrul unei mese rotunde, organizate de redacția revistei „monitorul fiscal.FISC.md” cu reprezentanții agențiilor de turism, și care țin de incertitudinile contabile și fiscale cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. Ar fi corect să menționăm că turismul se află într-o dezvoltare dinamică atât la nivel global, cât și la cel național. Dar ce este turismul? Pot fi aduse mai multe definiții ale acestui termen, însă majoritatea se reduc la următoarele: turismul este o formă de odihnă activă, călătorii efectuate în scopul cunoașterii unor regiuni, țări noi și care se îmbină cu elemente de agrement cultural, sportiv etc. Tot mai multe entități din domeniul turismului (agenții de turism) apar în atenția publică, propunând cele mai exotice și diverse forme de odihnă pentru cetățeni.

În calitate de metodă de plată și monedă utilizată pentru tranzacțiile încheiate între persoane fizice și juridice din Republica Moldova şi Emiratele Arabe Unite, părțile încurajează utilizarea oricărei metode de plată internaționale și a valutelor liber convertibile, care sunt utilizate pe scară largă pentru efectuarea plăților aferente tranzacțiilor international. Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Emiratelor Arabe Unite pun bazele pentru dezvoltarea cooperării între statele noastre prin încheierea Acordului privind cooperarea economică și tehnică. Executivul a aprobat și va prezenta Parlamentului spre informare Acordul dintre Moldova și EAU, semnat la Dubai la 30 ianuarie 2018.

Un notar public ia în locațiune un imobil de la o persoană fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător, cu scopul de a-l utiliza ca birou în cadrul activității sale de notar.

În MO nr.108-112 din 30 martie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.71 din 26 martie 2018 prin care a fost completat și modificat ordinul nr.126 din 4 octombrie 2017, prin care au fost operate modificări la Instrucțiunea cu privire la modul de completare a dării de seamă (Forma IPC18) aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017 și anume: • în capitolul I „Dispoziții generale” a fost concretizat că rezidenții parcurilor IT vor completa după caz și nu obligatoriu tabelul nr.1 în situațiile în care aceste categorii de angajatori vor achita în luna de gestiune, în folosul persoanelor fizice terțe, venituri impozabile (spre exemplu: plata pentru arenda bunurilor mobiliare sau imobiliare (art.901 alin.(3) din Codul fiscal), procurarea mijloacelor de transport de la persoanele fizice (art.90 alin.(1) din Codul fiscal, etc.));

1. (28.23.33) Care este modalitatea de reflectare a facturilor fiscale (document primar cu regim special „Factura fiscală", aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28.08.2017) eliberate/primite în anexele la Declarația privind TVA, începând cu 28.10.2017, pe faptul returului de marfă ?

Stimați contribuabili, vă aducem la cunoștință că Î.S. „Fiscservinform” asigură tipărirea și livrarea la oficiu a hârtiei prevăzute cu însemne de protecție utilizată la imprimarea facturilor fiscale și a formularelor tipizate de documente primare cu regim special.

Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV14), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 și Nota de informare anuală privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților (Forma IALS 14).

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.