Dezvăluirea informației în Note explicative la situațiile financiare reprezintă o cerință stipulată în diverse acte normative autohtone, cum ar fi: Legea nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Standardele Internaționale de Raportare Financiare (SIRF sau IFRS).

La data de 16 martie 2020 Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor (în continuare — ANSC) a publicat Raportul anual de performanță pentru 2019 (în continuare — Raport). Astfel, înainte de a trece la o analiză sumară a acestuia, urmează de reținut câteva prevederi ale Legii nr. 131 din 03.07.2015 privind achizițiile publice, cu privire la activitatea acestei instituții: — ANSC este o autoritate publică autonomă şi independentă faţă de alte autorităţi publice, faţă de persoane fizice şi juridice, care examinează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică; — ANSC este persoană juridică de drept public, finanţată de la bugetul de stat în limitele alocaţiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală şi dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a RM;

Ca rezultat al analizei și evaluării Programului de ajutor social efectuate de experții internaționali, a fost formulată propunerea de majorare anuală cu 2,82 puncte a punctajului de bunăstare, ce ar permite creșterea numărului de beneficiari ai ajutorului social. Astfel, în anul 2021 urmează să beneficieze de suportul statului, suplimentar la numărul beneficiarilor existenți, circa 1800 de familii, iar încă 2500 de familii vor fi incluse în programul pentru ajutorul acordat în perioada rece a anului. Cheltuielile necesare pentru implementarea acestor modificări vor constitui 29,6 mil. lei, bani prevăzuți în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu pentru anii 2021-2023.   Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire şi  plată a ajutorului social. 

Executivul a aprobat astăzi avizul asupra amendamentelor la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2021, elaborat în baza rezultatelor examinării avizelor amendamentelor deputaților, a Comisiei juridice și a Direcției Generale Juridice din cadrul Parlamentului.   Potrivit Vicepremierului Serghei Pușcuța, au fost examinate 85 de amendamente prezentate pe 210 pagini, care prevăd 201 propuneri, dintre care s-au susținut integral 34,  iar altele 15 au fost susținute parțial.  

Cabinetul de miniștri a susținut în cadrul ședinței din 30 noiembrie curent un șir de modificări la Hotărârea Guvernului nr. 636 din 11 decembrie 2019 prin care a fost aprobat Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023.   Conform autorilor, revizuirea Planului a fost efectuată în urma analizei informației prezentate de autoritățile publice pentru primele nouă luni ale anului curent, precum și în baza monitorizării lunare asigurate de Cancelaria de Stat, fiind constatat că, din totalul celor 333 activități planificate pentru lunile ianuarie-septembrie ale anului 2020, au fost realizate circa 50% (166 activități), dintre acestea 47 înainte de termen.

Centrul de instruire în finanțe din cadrul  Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” a organizat și desfășurat, pe parcursul anului 2020, cursuri de instruire pentru angajații Instituției, cât și cursuri/seminare de instruire pentru contribuabili. Domeniile cursurilor vizate țin direct de profilul Centrului, respectiv de activitatea finanțelor publice, fiscală, vamală, după cum urmează:

În Monitorul Oficial din 18 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 156 din 09.12.2020 privind modificarea Clasificației bugetare. În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,  

  Guvernul a decis repartizarea, din alocațiile aprobate în bugetul de stat pentru anul curent, mijloace financiare în bugetele locale în sumă de 65.4 mil.lei în scopul acoperirii parțiale a cheltuielilor pentru implementarea prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.  

Astăzi, 16 august 2019, în cadrul unei ședințe plenare extraordinare, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul de lege ce vizează măsurile fiscale de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate anterior cu Fondul Monetar Internațional. Astfel, proiectul prevede modificări la Codul fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Astăzi, 31 decembrie 2020, în cadrul unei conferințe de presă susținută de prim-ministrul Ion Chicu și miniștrii Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi au fost prezentate cele mai importante rezultate înregistrate pe parcursul anului 2020 în domeniile administrate de Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În anumite situații1 stabilite prin Ordinul nr. 645/2018 SFS „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronica (e-Factura) (în continuare – Lista), în scopul evitării (sau minimizării) riscurilor de neconformare fiscală, contribuabilii înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA, pot fi incluși în lista privind utilizarea obligatorie a e-Facturii în cazul efectuării livrărilor impozabile pe teritoriul ţării. Lista acestora poate fi vizualizată pe pagina web al SFS la accesarea subcompartimentului Utilizatori SIA ,,e-Factura”.  

Proiectul ce prevede implementarea unor măsuri fiscale ce au ca scop asigurarea sustenabilității fiscale a fost propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul vizează mai multe modificări în Codul fiscal. Astfel, se propune eliminarea scutirii personale a persoanelor fizice cu venituri mai mari de 360 mii lei anual. În acest sens, în nota informativă se menționează că se propune modificarea condiției de utilizare a scutirii personale de 24 mii lei pentru a readuce elemente de progresivitate în impozitarea persoanelor fizice, astfel ca persoanele cu venituri mai mari să ofere o contribuție mai mare în buget. În acest mod, se impune condiția pentru ca scutirea personală să poată fi utilizată de către persoanele fizice care au venituri mai mici de 360 mii lei anual.

Subvenționarea creării locurilor de muncă, măsură de sprijin notificată de către Ministerul Finanțelor, constituie ajutor de stat, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012, comunică Consiliul Concurenței în decizia nr. ASS-46/18-27 din 24 aprilie 2019. Măsura de sprijin examinată constă în alocarea mijloacelor financiare în scopul subvenționării creării locurilor de muncă, beneficiarii subvenţiilor fiind persoanele juridice care practică activitate de întreprinzător în RM.

În rubrica „Sectorul bugetar” a revistei „monitorul fiscal FISC.md” care va ieși recent de sub tipar va fi publicat articolul elaborat de Elena Taban în care autorul se referă la inventarierea patrimoniului public și înregistrarea rezultatelor acesteia în contabilitatea entităților bugetare.     Autorul atrage atenția că o sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art.6 din Legea contabilității nr. 113/2007 sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea. Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare.

Premierul Ion Chicu a prezentat comunității de afaceri din Japonia avantajele dezvoltării afacerilor IT în Republica Moldova. Webinarul de afaceri Japonia-Moldova a fost inițiat de Organizația Japoneză pentru Comerț Exterior (JETRO) și ODIMM. La eveniment au participat E.S. dl Katayama Yoshihiro, Ambasadorul Japoniei în Republica Moldova, dl Hoshino Yoshitaka, vicedirectorul executiv al JETRO Tokyo, precum și reprezentanții instituțiilor de profil ale statului, comunică serviciul de presă al Guvernului. Prim-ministrul a apreciat relațiile bilaterale de prietenie și cooperare moldo-niponă, dezvoltate constant în diverse domenii: „Dezvoltarea economică durabilă, sprijinirea creșterii industriale, în special, în agricultură, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii,

În ședința de joi a Parlamentului Guvernul a prezentat pachetul de inițiative legislative aprobat prin asumare de răspundere în fața Parlamentului. Acestea urmează să intre automat în vigoare în cazul în care timp de 72 de ore inițiativele nu vor fi contestate.  Amintim, Executivul și-a asumat răspunderea pentru patru proiecte de legi.    La prezentarea proiectelor în Parlament Ion Chicu a menționat că modificările operate la Legea privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar sunt determinate de necesitatea stimulării financiare a personalului medical implicat în combaterea COVID-19. Potrivit documentului, salariile vor fi majorate de două ori, în etape: la prima etapă – cu 30% (de la 1 septembrie 2020), cu încă 30% – de la 1 ianuarie 2021 și cu încă 40% în prima jumătate a anului următor. De majorarea salariilor vor beneficia circa 4,5 mii de angajați din domeniul sănătății.

În ședința din 10 iunie 2020, Guvernul s-a expus asupra proiectului de lege privind modificarea unor acte legislative ce prevede excluderea obligativităţii achitării primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru cetățenii Republicii Moldova care nu au domiciliul permanent în RM sau cei care se află în țară pentru o perioadă mai mică de 183 de zile.

În trimestrul II al anului curent, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a constituit 7849,0 lei, fiind în creștere cu 7,5% față de aceeași perioadă a anului 2019 și cu 2,8% comparativ cu trimestrul I al anului 2020, de Biroul Național de Statistică.   Astfel, cele mai mari salarii sunt înregistrate în domeniul informații și comunicații – 18528,4 lei, în activitățile financiare și de asigurări – 14367,5 lei și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12637,7 lei.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Ministerul Finanțelor a inițiat pe data de 11 noiembrie 2021 procedura de consultare a propunerilor de măsuri fiscale și vamale pentru anul 2022.   Acestea în mare parte au rezultat din discuțiile preliminare cu reprezentanții asociaților de afaceri și alți actori la data 30 septembrie 2021, fiind incluse doar măsurile care nu erodează substanțial veniturile bugetare pentru anul 2022 și au un nivel înalt de consens. Restul propunerilor, care au un impact bugetar mai sporit și/sau necesită identificarea unor soluții de consens între toți actorii implicați vor fi discutate în următorul exercițiu.