Persoana fizică a transmis un bun imobil în locațiune unei alte persoane fizice. Cum urmează să procedeze persoana fizică (locator), dacă bunul imobil transmis în locațiune este într-o localitate, alta decât unde se află domiciliul acesteia, iar posibilitatea de deplasare la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în raza căruia se află bunul imobil actualmente este imposibilă?

Serviciul Vamal comunică că, pornind de la definiția valorii de tranzacție, care cuprinde „toate plățile efectuate sau care urmează să fie efectuate de cumpărător către vânzător sau către o persoană terță, care are rolul să îndeplinească obligația vânzătorului, ca o condiție de vânzare a bunurilor importate”, atât redevențele, cât și taxele de licență constituie parte a plății pe care o efectuează cumpărătorul pentru mărfuri. Astfel, la determinarea valorii în vamă, în baza prețului efectiv plătit sau de plătit, se includ redevențele și taxele pentru licențe referitoare la mărfurile de evaluat, pe care cumpărătorul este obligat să le achite, direct sau indirect, în situația în care: • sunt legate de mărfurile supuse evaluării; şi • constituie o condiţie a vânzării acestor mărfuri.

Angajata întreprinderii, Sîrbu Maria, s-a aflat în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. La data de 4 noiembrie 2019 a revenit la serviciu, iar la 12 noiembrie 2019 a plecat în concediu de incapacitate temporară de muncă pe o perioadă de 11 zile. Urmează ca să achităm de la întreprindere această foaie de boală dacă persoana a lucrat mai puţin de o lună şi dacă da, atunci care va fi baza de calcul pentru stabilirea indemnizaţiei? Pentru a stabili o indemnizaţie de incapacitate temporară de muncă (în continuare — indemnizație), angajatorul trebuie să analizeze fiecare caz de îmbolnăvire sub câteva aspecte. În primul rând, urmează a fi stabilit tipul certificatului de incapacitate temporară de muncă (în continuare — certificat medical).

Se impozitează marfa alterata la un magazin alimentar, care aplica regimul IVAO, cu 4%? În conformitate cu prevederile art. 542 din Codul fiscal (CF), pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), obiect al impunerii reprezintă venitul din activitatea operaţională, obţinut în perioada fiscală de declarare.

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

Începând cu care dată a anului 2015 agentul economic, care a efectuat reținerea finală a impozitului pe venit, urmează să reflecte informația aferentă venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta în Nota de informare (forma IALS 14), ținând cont de completările și modificările introduse în art. 92 alin. (3) din Codul fiscal, prevederi care au intrat în vigoare la 1 mai 2015?

În conformitate cu prevederile art.92 alin.(14) din Codul fiscal

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Procedura declarării şi vămuirii mărfurilor introduse/scoase de pe teritoriul vamal al ţării de către agenţii economici din raioanele de est ale Republicii Moldova, înregistraţi la Agenția Servicii Publice, se va efectua în funcţie de regimul vamal solicitat, fără perceperea drepturilor de import şi a plăţii pentru poluarea mediului, cu condiţia rămânerii mărfurilor pe teritoriul necontrolat de către organele constituţionale. Această prevedere va avea efecte asupra raporturilor juridice care au apărut începând cu 27 septembrie 2001. În Monitorul Oficial de vineri, 19 aprilie curent, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 126 din 11.04.2019 pentru modificarea Hotărârii nr. 1001/2001 cu privire la declararea mărfurilor de către agenții economici din raioanele de est ale Republicii Moldova.

În conformitate cu prevederile art. 541 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, agenţii economici menţionaţi la alin. (1) pot alege regimul de impozitare prevăzut de prezentul capitol sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională.

Eliberarea duplicatului unui titlu executoriu pierdut sau deteriorat Instanţa eliberează duplicatul titlului executoriu în două situaţii: — în caz de pierdere sau — în caz de deteriorare a acestuia. Potrivit art.19 alin.(1) Cod de executare (CE), duplicatul titlului executoriu se eliberează la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc. Cererea privind eliberarea duplicatului titlului executoriu se înaintează la instanţa care a eliberat titlul executoriu iniţial, cu anexarea probelor necesare. Instanţa se pronunţa în privinţa cererii în cel mult 5 zile.

Politica fiscală și vamală pentru anul viitor este axată pe 3 principii: asigurarea plasării echitabile a poverii fiscale între mediul de afaceri și persoanele fizice, pentru a evita derapările de la o categorie de contribuabili la alta simplificarea activității contribuabililor și evitarea dezechilibrului la nivel de venituri bugetare, a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, unde a fost prezentat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. După cum a menționat ministrul, în proiect sunt incluse măsuri care diminuează presiunile fiscale pe anumite compartimente, dar există alți factori care sporesc presiunea la contribuabilii cu venituri sporite, care vin să compenseze micșorarea veniturilor ce vor fi înregistrate de primele acțiuni.

Astăzi, 1 februarie 2019, Banca Națională a Moldovei a publicat în Monitorul Oficial Hotărârea cu privire la cerințele privind depunerea, recepționarea, evidența și păstrarea cererilor cu privire la declararea voluntară a mijloacelor bănești și privind aplicarea prevederilor legislației din domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului. Documentul a fost elaborat pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, care prevede că, în procedura declarării voluntare, subiectul declarării mijloacelor bănești urmează să întreprindă un șir de acțiuni1, inclusiv prin intermediul băncilor, iar documentul publicat de regulator stabilește măsurile de precauție

Potrivit art. 1241 din Codul Muncii, tatălui i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea efectivă a acestuia la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi, pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabileşte de Casele teritoriale de asigurări sociale.

Proiectul cu privire la tichetele de masă a fost votat în lectură finală. Reamintim că valoarea nominală a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare va constitui 45 de lei, suma fiind deductibilă pentru angajatorii care le vor oferi.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Agenții economici care prestează servicii de transport rutier în cont propriu, vor notifica Agenția Națională Transport Auto (ANTA) despre acest fapt. În Monitorul Oficial de astăzi, 22 martie 2019, Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 45 din 14 februarie 2019 cu privire la aprobarea modelului de notificare de efectuare a transportului rutier în cont propriu. Acesta reprezintă operaţiunile de transport rutier care se efectuează fără încasarea unui tarif sau a echivalentului în natură ori în servicii. Transportul rutier poate fi numit în cont propriu dacă întrunește unele condiții, printre care:

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) amintește persoanelor interesate de profesia de declarant vamal că acestea se pot înscrie, până la 13 mai, la cursul de instruire primară a declarantului vamal cu o durată de cinci săptămâni, organizat de CTIF în perioada 13 mai – 14 iunie 2019. După susținerea testelor, audienții vor primi certificate de absolvire, document necesar pentru angajare în companiile de brokeri vamali sau în calitate de declaranți vamali în nume propriu. Declarantul vamal activează în numele persoanei juridice care deține licență pentru activitatea de broker vamal și efectuează, în baza contractelor de prestări servicii, prin reprezentarea directă în vamă, operațiuni privind declararea mărfurilor și/sau mijloacelor de transport de către agenții economici la posturile vamale din Republica Moldova.

Entitatea F SRL este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioada anului 2018. În rezultatul controlului se constată că entitatea a diminuat impozitul pe venit pentru anul 2018 ca urmare a majorării neîntemeiate a cheltuielilor. Pentru a reduce impactul eventualelor sancţiuni, entitatea a prezentat echipei de control o cerere prin care menţionează că, în anul 2018, și-a majorat numărul mediu al salariaților cu 10 persoane comparativ cu numărul mediu al salariaților din anul precedent, însă nu a calculat facilitatea la acest aspect în Declarația privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și astfel solicită inspectorilor să ţină cont de acest fapt la efectuarea calculelor privind diminuarea impozitului pe venit pentru anul 2018. Vor lua în consideraţie funcţionarii fiscali cererea entităţii?