Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut joi, 11 martie 2021, o ședință de lucru cu reprezentanții Asociației Băncilor din Moldova privind modificările operate la politica fiscală pentru anul curent, aferente impozitării dobânzilor bancare și dobânzile calculate pe Valorile mobiliare de stat.

La sfârșitul lunii octombrie 2020, conform datelor din informația operativă cu privire la evoluția social-economică a Republicii Moldova prezentată lunar de Ministerul Economiei și Infrastructurii, datoria de stat administrată de Guvern a atins nivelul de 63,3 mld. lei.   Datoria internă, care deține ponderea 45,1% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 28,6 mld. lei și a crescut cu 24,6% față de aceeași perioadă din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 54,9% în total, a însumat 34,7 mld. lei și s-a majorat cu 17,2%.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

În perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, Ministerul Finanțelor a desfășurat 6 licitații de plasare a valorilor mobiliare de stat (VMS). În cadrul unora dintre acestea cererea investitorilor a depășit oferta de circa 6 ori. Este de menționat că cererea sporită din partea investitorilor a avut ca efect diminuarea ratelor dobânzii la toate tipurile de VMS și a constituit în medie 5,68%, cu o diminuare de circa 1 punct procentual comparativ cu licitațiile din luna noiembrie 2019.

Potrivit art.90/1 alin.(3/7) din Codul fiscal băncile, asociațiile de economii şi împrumut, precum şi emitenții de valori mobiliare corporative rețin un impozit în mărime de 3% din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente.   Deasemenea, conform art.89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art.90, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată. 

Astăzi, 9 aprilie 2021, în MO a fost publicată Hotărârea nr.60 din 5 aprilie curent a Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM),  care a decis să mențină la același nivel rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 2,65% anual. Totodată, rămân neschimbate ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight (5,15% și, respectiv, 0,15% anual), iar normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă au fost diminuate cu 2,0 puncte procentuale (până la 28,0% din baza de calcul), normele rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă fiind menținute la nivelul actual de 30% din baza de calcul.  

Soldul bugetului de stat raportat la produsul intern brut va înregistra o tendință de diminuare în următorii trei ani și va constitui 2,5%. Totodată, se estimează că, în perioada anilor 2020-2022, în medie 18,5% din intrările de împrumuturi externe vor fi direcționate pentru susținerea bugetului, iar circa 81,5% – pentru finanțarea proiectelor investiționale. În Monitorul Oficial din 21 februarie curent a fost publicată Hotărârea de Guvern nr. 56 din 5 februarie 2020 cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)”.

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 275/2022 a fost aprobat Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parțială a accizelor la motorină utilizată de producători agricoli în anul 2022 (Regulament). Regulamentul stabileşte modul de repartizare a mijloacelor financiare destinate compensării parţiale a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 pentru efectuarea lucrărilor în exploataţiile agricole. Conform prevederilor stabilite în Regulament, accizele

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

Ministerul Finanţelor a publicat Informaţia privind datoria de stat internă în anul 2018, conform căreia de la începutul anului curent aceasta s-a majorat cu 568,0 mil. lei şi a atins la situaţia din 30 septembrie 2018 volumul de circa 23,15 mld. lei. Creşterea s-a produs din contul majorării emisiunii VMS pe piaţa primară. Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2018, datoria pe valori mobiliare de stat emise pe piața primară s-a majorat până la peste 7,79 mld. lei, cu 560 mil. lei mai mult decât la sfârșitul lunii decembrie 2017. Ponderea lor reprezintă 33,7% din totalul datoriei interne.

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Societate de registru este persoană juridică cu forma de organizare juridică de societate pe acțiuni, autorizată în conformitate cu Legea nr. 171/2012 privind piața de capital, a cărei activitate de bază, cu titlu exclusiv pe piața de capital este ţinerea registrelor acționarilor. Noțiunea se va regăsi în Legea nr. 171/2012 privind piața de capital și are drept scop restabilirea cadrului legal pentru activitatea de ținere a registrului acționarilor de către societățile de registru. Amintim, reglementările acestei activități existente anterior pe piața valorilor mobiliare au fost abrogate prin Legea nr. 58/2017, funcțiile ce țin de evidența conturilor și registrelor deținătorilor de VM fiind delegate Depozitarului unic central.  

La mijlocul anului 2019, finanțele publice sunt sub o dublă presiune, pentru că, pe de o parte, reforma fiscală a dus pe termen scurt la scăderea încasărilor bugetare, iar pe de altă parte, au fost aprobate majorări de salarii, cheltuieli sociale și investiții capitale, care au majorat cu circa 21% cheltuielile planificate. În publicația Moldova Economic Growth Analysis (MEGA) elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup sunt incluse mai multe aspecte ce țin de politica fiscală. O sinteză a acestora a fost prezentată joi, 25 iulie curent, în cadrul unei conferințe. Astfel, în document se menționează că, din cauza suprapunerii inițiativelor menționate, a crescut deficitul bugetar, care în primele cinci luni ale anului curent a atins nivelul de -8% din veniturile totale ale BPN.

Peste 100 de oficiali, analiști financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, parteneri de dezvoltare, experți independenți s-au reunit marți, 24 septembrie 2019, la Chișinău pentru a aborda perspectivele de dezvoltare a pieței financiare în Republica Moldova. Organizatorii conferinței „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, Banca Națională a Moldovei (BNM) și CFA Society Romania, și-au propus să facă un schimb de experiență între investitorii profesionali din Republica Moldova și cei de peste hotare, cu scopul de a sprijini dezvoltarea pieței financiare și de a implementa excelența profesională în sectorul financiar din Republica Moldova.

La sfârșitul lunii mai 2019 indicatorii cheie ai sectorului bancar rămân la un nivel adecvat, inclusiv cei ai lichidității și solvabilității. Atât la nivel agregat cât și la nivel individual băncile continuă a fi profitabile și bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susține extinderea activității de creditare. După o creștere susținută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmărește printre altele creșterea ratei de bază până la nivelul de 7% și ajustarea cu 3 p.p. a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.

La sfârșitul lunii februarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă pentru mare parte din sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală ceea ce determină o situație confortabilă pentru moment. Privit în mod agregat, sectorul bancar se prezintă a fi în continuare profitabil, bine capitalizat și cu un grad de lichiditate ridicat pe termen scurt.

Ieri, 27 februarie 2018, a avut loc licitaţia de plasare a valorilor mobiliare de stat. Conform comunicatului Ministerului Finanţelor, bonurile de trezorerie cu termenul de 364 de zile au fost propuse în volum de 70 mil. lei, volumul cererii fiind de 133,75 mil. lei. La preţul nominal au fost realizate bonuri în sumă de 91 mil. lei, iar la preţul de realizare – 86,84 mil. lei. La aceste VMS rata dobânzii constituie 4,8%.

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Începând cu 31 iulie 2018, tranzacționarea valorilor mobiliare de stat pe piața secundară poate va efectuată prin platforma unică de tranzacționare E-Bond system, cu respectarea condițiilor minime obligatorii de cotație a valorilor mobiliare de stat de către dealerii primari. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul Regulamentului cu privire la plasarea, tranzacționarea și răscumpărarea valorilor mobiliare de stat în formă de înscriere în cont.