Acum trei ani, în premieră în Republica Moldova, pe piața de capital au fost lansate emisiuni de obligațiuni municipale de către Primăria mun. Chișinău, Primăria mun. Ceadîr-Lunga și Primăria orașului Sângera. Acestea au fost inițiate de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în cadrul proiectului

Serviciul Fiscal de Stat apreciază înalt eforturile agenților economici în vederea promovării responsabilității fiscale, conformării voluntare, precum și manifestarea transparenței și corectitudinii în activitatea desfășurată.

Concediul de odihnă este intervalul de timp în care salariatul e scutit de muncă în mod legal și în care primește remunerația bănească potrivită. Articolul 5 din Codul muncii (în continuare - CM) garantează dreptul la concediu de odihnă anual plătit tuturor angajaților. Astfel, orice salariat care lucrează în baza unui contract individual de muncă (CIM) sau deține o funcție publică în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (în continuare - Legea nr. 158/2008) beneficiază de dreptul la concediu de odihnă anual plătit.

Proiectul de lege privind implementarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare a fost aprobat în lectură finală, în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului. Autoritatea competentă în efectuarea schimbului automat de informații privind conturile financiare conform prevederilor Acordului este Serviciul Fiscal de Stat

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

MobiSign  este serviciul guvernamental de identitate și semnătură electronică mobilă (serviciul MobiSign) și reprezintă o soluție de identitate electronică bazată pe aplicații mobile și are ca obiectiv principal oferirea instrumentului de autentificare și semnare a documentelor electronice, inclusiv prin intermediul sistemelor informaționale integrate cu serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) și serviciul guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass). Definiția este inclusă în proiectul Conceptului serviciului MobiSign, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Obiective de bază specifice stabilite pentru serviciul MobiSign sunt

Profesia de administrator al insolvabilității implică efectuarea şi întreprinderea unui spectru larg de acțiuni complexe care, la rândul lor, predefinesc din start o multitudine de atribuții şi drepturi pentru administrator şi lichidator. Astfel, în art. 66 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 sunt stabilite  atribuțiile administratorului sau lichidatorului în cadrul procedurii de insolvabilitate.     Conform prevederilor art. 66 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 149/2012, administratorul şi lichidatorul are atribuția de

La 25 martie 2022 au intrat în vigoare prevederile Legii nr. 45/2022 pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare. În scopul implementării acesteia, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege pentru implementarea prevederilor Acordului, care a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali și este considerat pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală, care

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru semestrul I și 9 luni ale anului 2021 de către autorităţile publice centrale și direcţiile finanţe ale unităților administrativ-teritoriale sunt aprobate de Ministerul Finanțelor. Ordinul nr. 83 din 25 iunie 2021 al autorității a fost publicat în Monitorul Oficial de astăzi, 1 iulie.   Astfel, conducătorii autorităților vor asigura prezentarea rapoartelor financiare în  următoarele termene stabilite:  

Ca urmare a adoptării Legii nr.19/2020, redacția actuală a art.11 alin. (1)  al Legii nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală stabilește că situațiile financiare anuale ale întreprinderilor de stat sunt supuse auditului extern obligatoriu, iar situațiile financiare anuale ale întreprinderilor municipale sunt supuse auditului extern obligatoriu în cazul în care acestea fac parte din categoria entităților mijlocii, a entităților mari sau a entităților de interes public, în corespundere cu legislația contabilă. Norma respectivă este pusă în aplicare începând cu 17 aprilie 2020.  

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

În semestrul I al anului curent Serviciul Fiscal de Stat SFS a depistat și a întocmit procese-verbale de constatare a infracțiunilor în 58 cazuri ce țin de diminuarea impozitelor în sumă totală de circa 103,17 mil. lei și o infracțiune ce se referă la înstrăinarea bunurilor în cazurile nepermise de lege.   Potrivit informației publicate de autoritate, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor1 a fost stabilită în 44 de cazuri, suma diminuărilor depășind 92,48 mil. lei. Totodată, 6 persoane fizice și-au diminuat veniturile2 cu 10,68 mil. lei.  

Organizația necomercială (în continuare ON) este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare (art.5 pct.14) CF).

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

În ce cazuri agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) au dreptul la alegerea regimului de impozitare prevăzut de Capitolul 71  sau regimului de impozitare aplicat în modul general stabilit? Care sunt condițiile ce reglementează obligația aplicării regimului general stabilit?

Întreprinderea X pe parcursul lunii iunie 2021 a comis contravenția stabilită la art. 293 alin. (2) Cod contravențional (CC), acceptând recepționarea plăților în numerar peste limita permisă de 100 mii lei de la persoane fizice în cazul a două tranzacții. Ce sancțiune riscă entitatea pentru încălcarea comisă?   Potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 845/1992, începând cu 1 mai 2021, întreprinderea are dreptul să încaseze de la cetățeni plăți în numerar în sumă ce nu depășește 100 000 de lei pentru fiecare tranzacție pentru bunurile sau serviciile comercializate.  

Prin Ordinele Ministrului Finanțelor nr. 54/2023 și nr. 63/2023 au fost operate modificări la Clasificația bugetară aprobată prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 208/2015 (în continuare – OMF nr. 208/2015).

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.