Art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), definește noțiunile de obligație fiscală și obligații de plată curente. Astfel, prin noțiunea de obligație fiscală se înțelege obligația de a plăti impozite, taxe şi de a efectua alte plăţi la bugetul public national, în modul şi în condiţiile stabilite de legislaţia fiscală, iar prin obligaţiile de plată curente, se înțeleg impozitele, taxele şi alte obligaţii de plată, credite şi dobânzi aferente, majorări de întârziere (penalităţi), calculate din momentul intentării procesului de insolvabilitate.

Rezidenții parcurilor IT se confruntă cu o serie de probleme de ordin fiscal și de ținere a evidenței contabile. Soluții pentru unele dintre acestea au fost propuse în cadrul seminarului intitulat ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT", organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști în colaborare cu ATA Consult SRL, fiind oferite de inspectorul principal din cadrul Direcției metodologia impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat, Irina Trocin. Un aspect care necesită claritate pentru rezidenții parcului IT este dacă angajații aflați în concediu din cont propriu pe parcursul unei luni calendaristice complete sunt incluși în numărul de personal la determinarea impozitului unic.

Înainte de a purcede la examinarea regimului fiscal este important să precizăm statutul, modul de creare și funcționare a parcurilor IT, precum și cine este eligibil de a activa în calitate de rezidenți ai acestor parcuri. Prin Legea nr. 77 din 21 aprilie 2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în premieră pentru țara noastră cadrul legal ce reglementează procesul de creare și activitate a parcurilor pentru tehnologia informației.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Cel mai mare salariu oferit de angajatorii din Republica Moldova este 35 mii lei, potrivit informației Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu referire la Lista celor 100 cele mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a ANOFM la situația din 11 septembrie curent. Acest salariu este oferit de IM Farmaco SA pentru funcția de farmacist diriginte. Clasamentul celor mai plătite joburi este continuat cu funcția vacantă de pilot aeronave, pentru care se va achita un salariu maxim de 30 mii lei. Un salariu similar este promis și pentru cele trei locuri de muncă vacante de programator pe care le declară IM Pentalog CHI SRL.

Cum corect sa reflectăm în evidenţa contabilă operaţiunile legate de intermedieri în cadrul vânzării biletelor electronice la diferite evenimente culturale? De exemplu: intreprinderea “X” primeşte de la client 100 lei pentru vânzarea unui bilet electronic la un concert ce are loc la Palatul Naţional. Din aceşti 100 lei, 10 lei este venitul intreprinderii X, iar 90 lei sunt transferaţi Palatului Naţional.?

După cum am menționat în articolele din edițiile precedente ale revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 4, 5 din anul 2018), în care am descris particularitățile noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune, aplicarea IFRS 161 produce modificări în situațiile financiare, în special, asupra elementelor din bilanțul și din situația profitului sau pierderii ale locatarului.

În baza de date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 232 locuri de muncă vacante destinate specialiștilor în activitatea financiară, economică sau comercială: contabili-șef (16), ofițeri bancari (16), economiști (9), specialiști în problemele perceperii fiscale (4) etc. ANOFM a publicat informația privind locurile de muncă vacante. Astfel, la 21 august curent, în baza de date a Agenției erau înregistrate 11190 locuri de muncă vacante, în creștere față de numărul înregistrat la începutul lunii august, când erau 11164.

În primele trei luni ale anului 2019, numărul apelurilor preluate de Centrul unic de apel 080001525 al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), deservit de operatorii Direcției asistență clienți din cadrul Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), a crescut, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu peste 16% și a depășit cifra de 68,3 mii. În acest interval de timp, fiecare din cei 19 operatori ai CTIF a preluat zilnic de la 70 la 100 de apeluri adresate Centrului unic de apel. Oleg Vîrlan, șef al Direcției asistență clienți din cadrul CTIF, explică creșterea numărului de apeluri prin faptul că în fiecare an tot mai mulți contribuabili,

Din 1 iulie 2019, potrivit art.5 (alin.4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, Casa Națională de Asigurări Sociale achită toate tipurile de indemnizații din mijloacele financiare ale bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, începând cu a șasea zi calendaristică, și angajaților parcurilor IT, după metoda venitului asigurat declarat în ultimele 12 luni, care se regăsesc în contul persoanei asigurate. Respectiv, angajatorii care au aderat la parcurile IT achită, ca și ceilalți, indemnizația doar pentru primele cinci zile din mijloacele angajatorului.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță că termenul de depune a cererilor pentru agenții economici care doresc să aplice la Proiectul „Infrastructura calității în contextul DCFTA”, finanțat de UE, este extins. Astfel, termenul-limită de depunere a cererilor este prelungit până la 28 februarie 2019. Companiile decise să profite de un pachet de consultanță gratuită care vizează aprofundarea cunoștințelor privind DCFTA și procesele de export, sunt în drept să depună cererea respectivă.

Care este modalitatea de deducere a cheltuielilor pentru hrana organizată a angajaților, dacă agentul economic până în luna mai a aplicat regimul general de impozitare, iar începând cu luna iulie acesta s-a înregistrat ca rezident al parcurilor pentru tehnologia informaţiei? Urmează oare aceste plăți să fie constatate ca facilități acordate angajaților?

Proiectul „Suport pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica Moldova“ în cooperare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează un apel pentru selectarea a 75 de companii private (viabile la export) care vor beneficia de suport și ghidaj pentru a-și spori nivelul de performanţă (evaluarea potențialului de export al companiei; formularea unui business plan și a unei strategii de business; consultanță privind cerințele preliminare ale produselor pentru a intra pe piața europeană; evaluarea piețelor potențiale folosind date statistice și indicii de performanță; suport pentru companii în vederea stabilirii prețurilor și dezvoltarea unui plan de export, procedurile vamale pentru efectuarea acestuia, dificultăți legate de certificarea ISO,

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

În prezentul articol vom expune un model de procedură compusă dintr-un set de reguli aferente creării provizioanelor privind reparațiile curente ale imobilizărilor corporale utilizate în procesul de fabricație. Menționăm că propunerile autorilor sunt cu caracter de recomandare, care pot fi aplicate și modificate în funcție de specificul activității entității, de necesitățile informaționale proprii ale entității, precum și, nu în ultimul rând, în funcție de cerințele reglementărilor în vigoare din domeniu.