Aplicarea impozitului unic în agricultură și a altor măsuri menite să faciliteze și să eficientizeze activitatea producătorilor agricoli sunt doar unele aspecte puse în discuție în cadrul ședinței de lucru a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului cu reprezentanții Federației Agricultorilor din Moldova. Totodată, a fost analizată rezoluția adunării generale a Federației cu referință la importanța dialogurilor constructive cu asociațiile de profil și mediul de afaceri. Ministrul MADRM, Nicolae Ciubuc, a reiterat importanța creării unui mediu favorabil pentru dezvoltarea afacerilor în agricultură. Analizăm toate solicitările agricultorilor cu referire la îmbunătățirea cadrului legal existent și a oportunităților de dezvoltare a micilor fermieri. În acest context, vom examina posibilitatea introducerii unei noi modalități de sprijin financiar la lansarea în activități agricole a tinerilor fermieri, cu preluarea practicilor europene de acordare a unei prime de lansare, a specificat oficialul.

Serviciul Fiscal de Stat a elaborat Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2022, ce prevede politici de asistență şi suport pentru contribuabilii care execută la timp şi în volum deplin obligațiile fiscale, precum şi politici de identificare şi descurajare a contribuabililor care se eschivează conștient de la plata impozitelor, taxelor şi altor plăți obligatorii. De asemenea, Programul stabilește procedura de monitorizare a contribuabililor cu aplicarea tratamentelor de conformare.

Persoana fizică V. a procurat de la SRL „S” un telefon mobil, fapt confirmat prin bonul fiscal şi certificatul de garanție eliberat. În scurt timp V. s-a adresat la centrul de deservire al SRL „S” pentru reparația telefonului procurat anterior, fiind întocmit actul de primire-predare al telefonului. În act a fost reflectată problema invocată de consumator: „nu se deschide ecranul”, iar despre starea produsului primit de la consumator s-a specificat: partea din faţă: „bună”; partea din spate: „bună”, vicii vizibile nefiind depistate.   

Modificările propuse la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2021 nr.256/2020, aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 30 octombrie, prevăd majorarea veniturilor cu peste 313,2 mil. lei, a cheltuielilor – cu 513,2 mil. lei și a deficitului cu 200 mil. lei.   Proiectul pentru modificarea Legii nr.256/2020, după cum a menționat Ana Nemerenco, ministrul Sănătății, a fost elaborat în rezultatul analizei indicatorilor fondurilor pe parcursul anului, precum și a priorităților de politici promovate de către Ministerul Sănătății. La baza inițiativei au stat așa factori ca majorarea salariilor de funcție a personalului administrative-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală cu 57%, începând cu 1 noiembrie 2021; acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19; acordarea suplimentului la salariul de funcție calculat personalului antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor cu COVID-19 etc. 

Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) este o autoritate administrativă care exercită controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative ce conţin normele dreptului muncii,

Conform Raportului Casei Naționale de Asigurări Sociale privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS), în primele șapte luni ale anului 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 16385,1 mil. lei sau 62,1% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Astfel, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 9126,0 mil. lei sau 60,5% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 1172,0 mil. lei sau cu 14,7%.

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

O categorie distinctă de creanțe ale statului care se fac venit la bugetul public național este formată din creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, a căror reglementare se regăsește în Codul administrativ (CA). Ținând cont de prevederile art. 175 și 177 alin. (2) din CA, creanțele menționate derivă dintr-un act administrativ individual sau contract administrativ care obligă debitorul la realizarea unei prestaţii băneşti și au o natură distinctă de celelalte categorii de creanțe ale statului, precum creanţele băneşti bazate pe dreptul statului de a percepe impozite, taxe şi alte plăţi (ce corespund noțiunii de obligație fiscală) cărora li se aplică prevederile Codului fiscal și amenzile aplicate în conformitate cu Codul contravențional.  

În ultima perioadă liderii de opinie din mediul online au ajuns în vizorul autorității fiscale, deoarece veniturile obținute de bloggeri, vloggeri și influenceri urmează a fi impozitate în conformitate cu prevederile legislației fiscale. Deși legislația fiscală autohtonă nu definește expres noțiunea de blogger, vlogger sau influencer, aceștia cad sub incidența art.13 alin.(1) din Codul fiscal (în continuare - CF) în calitate de subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. Potrivit prevederilor lit.b) alin.(2) al articolului nominalizat subiecți ai impunerii sunt „persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul RM a adoptat Legea nr. 193 pentru modificarea unor acte normative (reglementarea raporturilor conexe prestării muncii prin agent de muncă temporară, securității și sănătății în muncă a unor categorii de lucrători, a unor aspecte legate de raporturile de muncă, a răspunderii contravenționale etc.) (în continuare Legea nr. 193/2025). Această lege organică, publicată în MO al RM nr. 441-444, art. 602, din 21 august 2025, va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Ieri, 25 martie, a expirat termenul-limită de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele juridice, dar și persoanele fizice care practică activitate de întreprinzător și persoane fizice care desfășoară activitate independentă. Tot ieri a expirat termenul de achitare a impozitului pe venit calculate de aceste persoane. Conform datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, la 25 martie 2019 au fost înregistrate încasări record la bugetul de stat: 675 mil. lei, comparativ cu 510 mil. lei acum un an. În această zi articolele în care sunt reflectate aspectele de perfectare și prezentare a formularelor privind impozitul pe venit, care au fost plasate pe paginile Publicației Periodice ”Monitorul Fiscal FISC.md” în luna martie 2019, au fost solicitate de 13250 contribuabili, care au acumulat 33760 vizualizări. Astfel, numărul utilizatorilor, doar într-o singură zi, a sporit cu circa 30%.

Publicația noastră a adus la cunoștința utilizatorilor faptul publicării de către Casa Națională de Asigurări Sociale a particularităţilor calculării şi achitării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în anul 2019. În același document este expres indicat că contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii se consideră achitate din momentul încasării acestora la contul Ministerului Finanţelor – Trezoreria de Stat, iar pentru asigurarea achitării şi evidenţei plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2019,

În conformitate cu art.2 pct.21) din Legea nr.213/2024 privind controlul comerțului cu mărfuri strategice (Legea nr.213/2024), mărfuri strategice sunt:

Compania X - rezident al RM a prestat servicii companiei Y – nerezidente a RM, pentru care se aplică scutirea de TVA cu drept de deducere. Deoarece Compania Y nu își poate onora obligațiile față de compania X, datoria urmează să fie preluată de o altă companie rezidentă a RM – Z, în baza unui contract de cesiune a creanțelor. Apar careva obligații privind TVA în cazul preluării datoriei de către compania Z în cadrul realizării contractului de cesiune a creanțelor, dacă serviciile prestate de către compania X nerezidentului Y sunt scutite de TVA cu drept de deducere? La încasarea sumei (datoriei) pentru compania X de la compania Z, apar careva obligații privind TVA?

Organele de control au obligația de a acorda suport consultativ persoanelor fizice şi juridice care practică activitate de întreprinzător, în vederea aplicării corecte și unitare a prevederilor legislației, stabilește Legea nr. 59 din 22 aprilie 2021 ce prevede modificarea unor acte normative, numită și legea prevenției. Aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial din 21 mai curent și are ca scop protejarea micului business de anumite impedimente în desfășurarea activității.   Astfel, Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător a fost completată cu un articol ce va reglementa prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului.

Lista bunurilor proprietate de stat supuse privatizării, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.945/2007, ar putea fi modificată. Agenția Proprietății Publice a elaborat și  propune spre consultări publice proiectul de hotărâre respective, propunând includerea în procesul de privatizare a două pachete minoritare de acțiuni ale statului în compania de asigurări „Auto-Siguranța” (1020 acțiuni / 0,57%) și în Banca Comercială „Moldindconbank” (864 acțiuni / 0,017%).   Totodată, la solicitarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și a Serviciului Fiscal de Stat, în listă vor fi incluse unele încăperi nelocative, construcții și complexe de bunuri.

Prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală şi vamală) (în continuare – Legea nr. 214/2024) au fost operate mai multe completări și modificări în Codul fiscal (în continuare – CF). În articolul dat vom analiza unele modificări care au fost introduse în titlul II din CF

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru semestrul I al anului 2021. Astfel, în BASS au fost acumulate venituri în sumă totală de 14478,7 mil. lei sau 54,8% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii sunt acumulate în sumă de 7745,1 mil. lei sau 51,4% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma a înregistrat o creştere cu 988,4 mil. lei sau cu 14,6%.  

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.