Licența pentru activitatea de broker vamal se eliberează dacă persoana îndeplinește cumulativ condițiile stabilite în art. 12, alin. (5) din Codul vamal, printre care condiția de nu fi comis încălcări sistematice ale legislației vamale și/sau fiscale care aduc prejudiciu bugetului de stat. Prin proiectul de lege de modificare a Codului

Prevederile art. 4 al Legii nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată stabilesc expres că, societatea are sediu, care se indică în actul de constituire. Orice schimbare a sediului societăţii va fi menţionată în actul de constituire şi înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice. Totodată, adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale.   Societatea păstrează documentele1 prevăzute la art. 10 alin. (1) la sediul societăţii.  

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Începând cu perioada fiscală 2021, aplicarea metodei de amortizare liniară este obligatorie.   Conform pct. 45 din Regulamentul privind evidenţa şi calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 (HG nr. 704/2019), pentru mijloacele fixe intrate la entitate până la finele perioadei fiscale precedente perioadei de tranziţie şi aflate în evidenţa acestora, la data tranziţiei se va stabili durata de funcţionare utilă rămasă, determinată ca diferenţa dintre durata determinată conform modului stabilit de Guvern şi numărul perioadelor fiscale în care a fost calculată amortizarea (în ani).

La începutul anului 2020 compania X a procurat un teren într-o localitate din afara mun. Chișinău cu scopul înstrăinării ulterioare a acestuia. În anul 2020 compania X nu a desfășurat activitate economică, terenul nefiind utilizat în această perioadă. Apare întrebarea: terenul dobândit de compania X cu scopul de înstrăinare ulterioară, neutilizat pentru desfășurarea activității economice a companiei pe parcursul anului, constituie subdiviziune a companiei sau obiect impozabil? Se consideră că acest teren exercită atribuțiile companiei în sensul art. 5 pct. 29) din Codul fiscal?

Care este cadrul legal cu privire la răspunderea pentru încălcarea prevederilor Legii cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV  din  15.07.1998 (Legea nr. 93/1998), dacă într-o perioadă de 12 luni consecutive s-au obținut venituri din vânzări mai mari de 300 mii lei şi nu s-a iniţiat o activitate sub formă de SRL sau ÎI? Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 93/1998, patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Mărfurile autohtone anterior exportate cu utilizarea serviciilor poștale și reintroduse, în termen de 3 luni de la data exportului, în aceeași stare, vor fi scutite de TVA fără drept de deducere. Dacă la realizarea exportului suma TVA pentru marfa respectivă a fost restituită

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

Anual, în temeiul prevederilor pct. 8 subpct. 13) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanțelor, Ministerul Finanțelor stabilește modul de încasare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi primelor de asigurare obligatorie, precum şi altor plăți stabilite prin legile/deciziile bugetare anuale. În anul 2022, achitarea plăților la bugetul public naţional este reglementată prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 153/2021.   Comparativ cu reglementările stabilite în anul precedent, acesta din urmă se caracterizează prin continuarea practicii inițiate în anul 2021 privind optimizarea codurilor IBAN aferente încasărilor la BPN, dar și printr-un șir de noutăți legate de încasare a unor categorii de plăți, modul de achitare în valută străină (EUR/USD) și de procedura de examinare a demersurilor înaintate de plătitori cu privire la corectarea sau restituirea unor categorii de plăți.

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Prin prisma Legii nr.212/2024 pentru modificarea unor acte normative (privind măsurile de sprijin acordate rezidenţilor zonelor economice libere) art.49 din Codul fiscal (în continuare - Cod) a fost completat cu un nou alineat, potrivit căruia facilităţile aferente impozitului pe venit prevăzute la alin.(1) al articolului menționat se acordă până la data de 1 iulie 2034, dar fără depăşirea termenului de funcţionare a

În evidența financiară a întreprinderii „X” este reflectată o datorie față de alt agent economic „Y”, care este formată în martie 2018 însă care nu va fi achitată față de acesta deoarece agentul economic „Y” a fost lichidat în noiembrie 2021 în baza hotărârii instanței judecătorești. Se consideră în cazul de față că termenul de prescripție pentru datoria respectivă a expirat și dacă da care sunt acțiunile agentului economic „X” în situația dată?

Care este modalitatea de ajustare a TVA aferentă avansului primit anterior, în condițiile în care, la momentul primirii avansului, TVA s-a calculat de către furnizor la cota de 20%, iar pe parcurs, în contul acestui avans, au fost efectuate atât livrări impozabile cu TVA la cota de 20%, cât și livrări impozitate cu TVA la cota redusă? În conformitate cu prevederile art. 108 alin. (1) din CF, data obligației fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor cu excepția cazurilor stipulate la alin. (5)–(8) ale aceluiași articol.

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Concedierea salariatului în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal din unitate se admite în cazul în care nu este posibil transferul salariatului cu acordul lui la un alt loc de muncă (funcţie) în cadrul unităţii respective. În tabelul de mai jos găsiţi norme legale în vigoare cu privire la garanții în caz de reducere a numărului sau a statelor de

Angajații sunt elementul cel mai important din orice organizație, deoarece anume aceștia asigură succesul și progresul companiei. Orice idee care urmează a fi realizată necesită acordul, implicarea și, evident, abilitățile oamenilor implicați,  iată de ce motivarea salariaților este un factor extrem de important pentru menținerea productivității și obținerea succesului unei întreprinderi. Una din multiplele metodele aplicate de angajatori pentru motivarea salariaților este oferirea voucherelor cadou (certificate valorice cadou).

Modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului Entitatea care dispune de mijloace de transport achiziționează combustibil: • direct de la furnizori; • în baza cardurilor valorice; • prin intermediul titularului de avans (în cazul delegării salariatului peste hotare țării). Formulele contabile ce urmează a fi întocmite conform surselor de intrare menționate mai sus sunt prezentate în Tabelul 1.

Guvernul a prezentat Parlamentului spre aprobare proiectul privind modificarea unor acte normative, care prevede completarea art. 20 al Codului fiscal cu lit. d/9 conform căreia sumele primite de către persoanele fizice sau juridice ca despăgubire pentru bunurile expropriate pentru cauze de utilitate publică se vor considera surse de venit neimpozabile.