Procura de vânzare a unui apartament este un contract de mandat prin care proprietarul imobilului (mandantul) o împuterniceşte pe o altă persoană (mandatar) de a o reprezenta la încheierea de acte juridice sau în alt mod de a afecta direct poziţia juridică a mandantului în raport cu un terţ, iar mandatarul, prin acceptarea mandatului, se obligă să acţioneze în numele şi pe contul mandantului (art.1472 alin.(1) din Codul Civil.

  În conformitate cu art. 101¹ alin. (1¹) din Codul fiscal, agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA.       Totodată, reieșind din definiția noțiunii specificate la art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, calificarea în calitate de investiții (cheltuieli) capitale este condiționată de următoarele:

Începând cu 2 ianuarie 2023, plăţile ce constituie încasări ale bugetului asigurărilor sociale de stat se vor transfera la codurile IBAN indicate în anexa nr. 4 la Modul de achitare şi evidenţă a plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2023, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr. 126 din 22 decembrie 2022, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale.

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

În „Monitorul oficial” nr. 208-216 din 15.07.2022 a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale pentru autorități/instituții bugetare (în continuare - OMF nr. 77/2022), care a intrat în vigoare din data publicării și se aplică în scopuri de evidență contabilă și raportare financiară doar pentru autoritățile/instituțiile bugetare.

În primele patru luni ale anului curent producția industrială (serie brută) s-a majorat cu 11,9% comparativ cu perioada similară din anul precedent, iar producția industrială serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 7,7%, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, doar în luna aprilie curent comparativ cu aceeași lună a anului 2020 industria alimentară în ansamblu a înregistrat o creștere a producției industriale cu 2,1%, ceea ce a generat creșterea indicelui general per total în industrie cu 0,6%.

Persoana fizică rezidentă (cetățean al RM) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obține venituri din investiţii şi financiar din surse aflate în afara RM, are dreptul pentru scutiri/deduceri prevăzute în art. 33-35 din Codul Fiscal?

Numărul mediu al salariaților s-a majorat în lunile ianuarie-martie ale anului curent cu 1,4% față de aceiași perioadă din anul 2021, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în alte activități de servicii – cu 16,5%; activități de servicii administrative și de suport – cu 6,9% și la distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor și activitățile de decontaminare – cu 6,6%. Totodată, s-a diminuat numărul mediu de salariați în construcții – cu 5,2% și în industria extractivă – cu 3,2%.   Tendința de creștere a numărului mediu al salariaților este înregistrată începând cu trimestrul IV din anul 2021, perioadă în care sporul numărului de angajați a fost constatat în alte activități de servicii – cu 15,4%, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare – 

În cazul majorării prețurilor la energia electrică procurată pe piața angro de către furnizorii serviciului universal și/sau de ultima opțiune și operatorii de sistem, care va genera un impact mai mare de 5% asupra veniturilor determinate la aprobarea prețurilor/tarifelor în vigoare, prin derogare de la procedurile stabilite în Legea nr.107/2016 cu privire la energia electrică, în Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică și in Legea nr. 239/2008 cu privire la transparența în procesul decizional:   în termen de 2 zile lucrătoare, furnizorii serviciului universal și/sau de ultima opțiune și operatorii de sistem vor prezenta ANRE cererile privind ajustarea prețurilor reglementate de furnizare a energiei electrice către consumatorii finali și a tarifelor de distribuție a energiei electrice;

Din lista prohibiţiilor stabilite de Codul Vamal (CV) pentru introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport va fi exclusă cea ce ține de interdicția importului a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule. Astăzi, 17 februarie, Parlamentul a votat în prima lectură cu 57 voturi modificarea respectivă la art.20 din CV.   Anterior proiectul a fost avizat de nouă comisii parlamentare și de Executivul RM, care a precizat în Hotărârea Guvernului nr.75/2022 că proiectul urmărește contracararea importului ilicit a pieselor de schimb de mâna a doua, precum și legiferarea plasării acestora pe piața internă, ceea ce va asigura majorarea încasărilor în buget prin achitarea impozitelor și taxelor vamale la introducerea legală a respectivelor piese în țară.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a inclus în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 recomandările părților interesate în domeniul infrastructurii și dezvoltării regionale și propune repetat proiectul pentru consultări publice.   Astfel, în domeniul comunicațiilor obiectivul major este dezvoltarea infrastructurii de comunicații pentru a asigura accesibilitatea, calitatea și fiabilitatea serviciilor digitale, cu majorarea accesului la internet la puncte fixe de la 73% la 77% din numărul gospodăriilor, reducerea cu cel puțin 30% a tarifului  maxim pentru utilizatorii serviciului de roaming care călătoresc în statele Parteneriatului Estic și a tarifelor la roaming pentru cel puțin o țară din UE etc.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

Angajarea suplimentară a 560 de unități de asistenți personali (din contul valorificării fondurilor confiscate și returnate), majorarea pensiei minime până la 2000 lei, precum și majorarea alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere și acordarea suplimentului de solidaritate sunt doar câteva din obiectivele incluse de autorități în proiectul Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniile muncii și protecției sociale la capitolul protecție socială.   Astfel, pentru trimestrul IV al anului curent se preconizează majorarea cuantumului indemnizaţiei unice la naşterea copilului,

Începând cu 1 ianuarie 2020, va spori indemnizația unică pentru tinerii specialiști absolvenții ai studiilor postuniversitare de rezidențiat și ai învățământului profesional tehnic medical, care și-au efectuat studiile în bază de contract sau din contul bugetului de stat și care vor fi angajați în baza repartizării eliberate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției sociale. Astfel, indemnizația pentru medici și farmaciști se va majora de la 45 mii lei la 120 mii lei, iar cea pentru personalul medical și farmaceutic – de la 36 mii lei la 96 mii lei.

Începând cu 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități) se stabilește în mărime de 20,71 lei pe oră sau 3 500 de lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.   În Monitorul Oficial de astăzi, 11 martie, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 142 din 9 martie 2022 pentru modificarea pct. 1 din HG nr. 165/2010 cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.

În primele patru luni ale anului curent au fost acordate credite noi în valoare de 11,9 mld. lei, în creștere cu 24,8% comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii. În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere (22,9%) revine creditelor direcționate în sectorul comerțului, urmate de cele pentru procurarea/construcția imobilului (18,1%). Circa 17,2% sunt destinate consumului, 8,2% – agriculturii, 7% – industriei alimentare etc.    Conform datelor, cea mai mare creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, volumul cărora s-a majorat față de aprilie 2020 cu 30,9%.

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică, în  trimestrul III al anului 2021 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a constituit 9175,7 lei,  cu 13,6% mai mult decât în perioada similară din anul 2020 și cu 1,5% – față de trimestrul II al anului curent.   Comparativ cu trimestrul III al anului precedent, în toate activitățile economice s-au înregistrat majorări ale câștigului salarial, cele mai semnificative creșteri fiind înregistrate în sănătate și asistență socială –  cu 24,4%; informații și comunicații – cu 19,8%; activități financiare și de asigurări – cu 18,3%; agricultură, silvicultură și pescuit – cu 16,0%.