Întreprinderea arendează de la persoana fizica un teren agricol care îl folosește în activitatea de turism rural. Din această plată de arenda nu se retine impozit pe venit la sursa de plata (CF art. 90 alin.1). În același contract este indicată și arenda construcțiilor hidrotehnice (dambe, iazuri etc.). Din acestea se retine impozitul pe venit la sursa de plată? Plata pentru arendă indicată în contract indică suma pentru toate aceste bunuri.

Art. 178 din Codul fiscal statuează drept dată a stingerii a obligației fiscale în dependență de modalitatea de stingere a acesteia și anume în cazurile prevăzute de art. 170 din Codul fiscal (achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită), care, în dependență de circumstanțele create, diferă de la caz la caz. Articolele 171, 172, 173, 174 și 175 din Codul fiscal determină condițiile de aplicare a legislației fiecare caz concret în domeniul respectiv.

Casa Națională de Asigurări Sociale amintește tuturor plătitorilor de contribuții că, în conformitate cu prevederile art. 265 a Codului civil nr. 1107 din 06.06.2002, dacă ultima zi a termenului de plată este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligaţiei este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare. Ținând cont de aceste prevederi, CNAS reaminteşte că data de 26 decembrie 2019 reprezintă termenul-limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Stimularea fiscală aferentă plăţilor administrate de Casa Naţională de Asigurări Sociale se efectuează prin anularea sumelor amenzilor și penalităților calculate la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru neplata în termen a contribuţiilor în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere, neachitate la data de 17 august 2018, inclusiv a datoriilor la penalităţile eşalonate conform prevederilor art. 10 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 şi luate în evidenţă specială în baza deciziilor Serviciului Fiscal de Stat.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Procedura planificării controlului fiscal, cele mai frecvente erori depistate în cadrul verificărilor și sancțiunile aplicate, drepturile și obligațiile contribuabilului și ale agentului de control au fost discutate în cadrul atelierului de lucru privind practicile și metodologiile de planificare, organizare și efectuare a controlului fiscal desfășurat la solicitarea Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, la care au participat reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat.

La 27 iunie 2013 Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în calitate de autoritate contractantă, și SRL „D”, în calitate de beneficiar, au încheiat contractul-tip de acordare a sprijinului financiar pentru stimularea investițiilor pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol. Obiectul contractului menționat a constituit acordarea de către AIPA a sprijinului financiar nerambursabil în sumă de 602250 de lei, cu titlu de compensare a cheltuielilor suportate de SRL „D” pentru procurarea echipamentului – obiect al subvenționării. Potrivit contractului, beneficiarul SRL „D” acceptă sprijinul financiar și se obligă să nu înstrăineze obiectul invenției pe un termen de 3 ani din momentul semnării contractului.

Compania noastră prestează servicii de transport international, care se califică drept livrari scute de TVA cu drept de deducere. La momentul transportării marfii din Moldova în străinătate, apar 2 date în facture fiscală – data livrarii când s-a prestat serviciul (de exemplu, 29 martie) și data eliberarii facturii, când ajunge soferul acasă și prezintă documentele (10 aprilie) .Mentionăm că utilizam integral e-Factura. In procesul controlului inspectorul pretinde să ne amendeze pentru neelibearea facturii în termen (art 108 din CF).

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

Pentru înregistrarea în baza contractului de societate civilă a drepturilor care se supun înregistrării, contractul trebuie să fie autentificat notarial. Dacă contribuţia la societatea civilă constă din drepturi înregistrate, cu execepţia cazului în care contractul prevede altfel, dreptul se înregistrează în favoarea tuturor participanţilor potrivit cotelor stabilite în contract. Agenția Relații Funciare și Cadastru a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern ce conține modificări în unele actele normative în vigoare. Astfel, se propune completarea Legii cadastrului bunurilor imobile cu un articol – 409 ce va stabili înregistrarea drepturilor în baza contractului de societate civilă.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Persoana fizica vinde teren unei companii. Compania vinde persoanei fizice apartament. Achitarea se face prin compensarea datoriei reciproce (art.823 Cod Civil). Pot fi aplicate prevederile art.90 alin.(4) lit.d) din Codul fiscal? Sau compania se va reține și va achita la buget impozit pe venit conform art.90 alin.(2) din suma contractului de vânzare a terenului?

Reieșind din particularitățile stingerii obligației fiscale prin achitare, art. 178 din Codul fiscal determină data stingerii obligației fiscale, și anume: în cazul achitării prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, altele decît cardurile de plată (prin virament) – data la care a fost debitat contul de plăți al contribuabilului în contul obligației fiscale respective. Debitarea contului de plăți se confirmă prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de plăți;

Prin Hotărârea Curții de Apel Bălți din 25 septembrie 2014 a fost intentat procesul de insolvabilitate fată de debitorul ,,X”. Începând cu luna iulie 2015, este inițiat procesul de vânzare a unui șir de bunuri imobile grevate de către debitorul ,,X” – în proces de lichidare în favoarea unei instituții financiare (bancă comercială). Ulterior, pe motiv că bunurile imobile nu au fost înstrăinate de către administratorul autorizat, creditorul garantat (banca comercială) a solicitat instanței de judecată transmiterea bunurilor grevate în posesie.

La solicitarea părţilor, concomitent cu autentificarea sa, actul notarial, care constată o creanţă certă şi lichidă, poate fi învestit cu formulă executorie. Menţiunea respectivă se înscrie în girul de autentificare. Totodată, Legea privind procedura notarială nr. 246 din 15.11.2018 reglementează procedura de învestire cu formulă executorie de către notar și a actelor neautentificate notarial. Astfel pentru învestirea cu formulă executorie a actului neautentificat notarial, creditorul depune o cerere în care indică:

Este oare necesar ca instituțiile de învățământ sa prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care acestea nu au obligații aferente impozitului? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să examinăm cadrul normativ în vigoare. Art. 15 alin. (1) din Codul educației (CE) definește tipurile de instituţii de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului1.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.