Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la aprobarea formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar. Prin acest proiect se propune aprobarea: • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării • formularului tipizat al Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare şi impozitului funciar pentru obiectele neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării.

Conform art. 954 din Codul civil (CC), arvuna este o sumă de bani sau un alt bun pe care o parte contractantă o dă celeilalte părţi pentru a confirma încheierea contractului și a-i garanta executarea. În caz de dubii, suma plătită este considerată avans. Convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în formă autentică dacă legea cere forma autentică pentru actul juridic din care rezultă obligația garantată. În celelalte cazuri, convenția cu privire la arvună trebuie să fie întocmită în scris, sub sancțiunea nulității absolute.

Cum poate fi suspendată calcularea impozitului pe venit aferent operațiunilor de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzfruct, superficie) a proprietăţii imobiliare de către o persoană fizică? În conformitate cu prevederile art. 901 alin.(34) din Codul fiscal, subiecţii impunerii persoane fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi transmit persoanelor specificate la art.54, precum şi altor persoane decât cele indicate la art.90 în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie (în continuare – folosință)) proprietate imobiliară, achită impozit în mărime de 7% din valoarea lunară a contractului, care va fi plătit lunar, cel târziu la data de 2 a lunii în curs sau în avans, în modul stabilit de SFS. Reiterăm că, persoanele menţionate au obligația, în termen de 3 zile de la data încheierii contractului, să-l înregistreze la SFS.

Conform prevederilor art.52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; b) fundaţia – conform Legii nr.581-XIV din 30 iulie 1999 cu privire la fundaţii; c) organizaţia filantropică – conform Legii nr.1420-XV din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare;

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Entitatea „Z” SRL în luna curentă a constatat că Declarația privind TVA prezentată pentru perioada L/02/2017 conține erori. Este obligat contribuabilul să prezinte o dare de seamă fiscală corectată? Dacă prezintă sau nu, care sunt consecințele?

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat Lista persoanelor competente în evaluarea bunurilor sechestrate de către autoritatea fiscală pentru anul 2019. Astfel, 9 persoane juridice – deținători de licențe au obținut dreptul de a evalua bunurile imobile și mobile în cazul în care SFS va aplica sechestrul drept măsură de asigurare. Lista a fost aprobată prin Ordinul SFS nr.38 din 31 ianuarie curent, acesta fiind publicat pe pagina web al autorității fiscale și care urmează a fi publicat în Monitorul Oficial.

În luna noiembrie 2015, între persoana fizică E. în calitate de vânzător, „Z. ” LTD în calitate de cumpărător și SRL „R.G.” în calitate de intermediar, a fost încheiat un antecontract de vânzare–cumpărare, asigurat prin arvună în sumă de 1000 de euro. Părțile s-au obligat pe viitor să încheie un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul X, în condițiile și modul stabilite de antecontractul menţionat. Totodată, conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare enunțat, a fost stabilit că, în cazul neexecutării acestui contract de către cumpărător, suma arvunei nu se va restitui acestuia și va rămâne la vânzător ca penalitate în mărimea arvunei. În caz de neexecutare a acestui contract de către vânzător, acesta era obligat să restituie cumpărătorului în termen de 3 zile suma arvunei în mărime dublă.

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Proiectul de modificări a unor legi ce are drept scop acordarea unor capacităţi mai largi persoanelor cu dizabilităţi a fost votat în lectură finală.

Ministerul Finanțelor, prin intermediul proiectului de lege cu privire la modificarea unor acte legislative propus pentru consultări publice (Politica fiscală și vamală pentru anul 2020) propune anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale. Amintim că orice agent economic, din momentul obținerii accesului la serviciile fiscale electronice conform Ordinului nr. 62 din 15 februarie 2019, obține dreptul accesării sistemului „e-Factura” și poate utiliza în exclusivitate factura fiscală electronică.

Conform art.330 alin.(2) din Codul muncii (CM), în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc, suplimentar pentru fiecare zi de întârziere, 0,3% din suma neplătită în termen. Modul de examinare a litigiilor privind repararea prejudiciului material şi celui moral cauzate salariatului este stabilită de art. 332 din CM, conform căruia cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material şi celui moral se prezintă angajatorului, care este obligat să înregistreze cererea respectivă, să o examineze şi să emită ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducându-l la cunoştinţă salariatului sub semnătură.

În ultimii ani numărul moldovenilor care pleacă la muncă peste hotare pe o perioadă mai mare de trei ani a crescut cu 15 mii de persoane anual. În aceste condiții, autoritățile din Republica Moldova sunt nevoite să implementeze noi metode pentru diminuarea deficitului forței de muncă, iar o soluție în acest sens ar fi angajarea migranților. Facilitarea angajării străinilor în țara noastră a fost discutată în cadrul ședinței Grupului de lucru nr.3 (Accesul străinilor pe piața muncii) din cadrului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

Notă: Articolul dat este primul din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice şi juridice străine pentru activitatea în RM, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care RM este parte Odată cu dezvoltarea tot mai accelerată a relațiilor economice și personale internaționale, înțelegerea modului de impozitare a cetățenilor străini într-o țară sau alta, dar și stabilirea unor reguli clare rezultate din consens larg asupra modului cum urmează aceștia să fie impozitați devine un subiect aparte de discuții atât pe platforme naționale, cât și internaționale.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Obiect al impunerii cu impozit unic îl reprezintă venitul din vânzări, înregistrat lunar în evidenţa contabilă. Mărimea venitului respectiv se determină în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau, după caz, ale IFRS, în condiţiile legislaţiei în vigoare (art.369 alin.(1) din Codul fiscal)

Ministerul Finanțelor propune ca, din 1 ianuarie 2020, exigibilitatea plății TVA la serviciile importate să apară din momentul importului sau din momentul achitării, în funcție de care din ele a avut loc mai înainte, iar obligația fiscală privind achitarea TVA să se realizeze până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut unul din cele două evenimente: fie importul, fie achitarea. Aceste propuneri se conțin în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul viitor. Inițiativele înaintate reprezintă o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către mediul de afaceri, având drept consecință reducerea timpului necesar pentru realizarea acestor obligații și, respectiv, a costurilor de percepere a impozitelor.