Conform pct.21 și 22 din SNC „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, creanţele comerciale recunoscute iniţial se ajustează în cazul acordării reducerilor de preţ după vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor, acordării de bonusuri

În contextul operării modificărilor în Ordinului Ministrului finanțelor nr. 150/2018 privind aprobarea formularului CET18 – Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit și a Regulamentului privind modul de completare a acesteia, prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 113/2024, sunt efectuate ajustări ale Formularului CET18 din cadrul SIA „Declarație electronică-persoane fizice”, anunță

Debitorul SRL „Y”, prin Hotărârea nr. ZZZ din 25.08.2023, a fost declarat insolvabil, cu intentarea procedurii de insolvabilitate. Nefiind de acord cu Hotărârea emisă, debitorul, în data 11.09.2023, a făcut apel împotriva Hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate, cu casarea integrală a acesteia. La 02.02.2024, instanţa de apel admite apelul, prin casarea integrală a Hotărârii, cu transmiterea dosarului spre rejudecare. În aceste circumstanțe apare următoarea întrebare: când survine obligația aplicării mecanismului taxării inverse cu TVA față de procurările proprietății întreprinderilor declarate în procedura de insolvabilitate?

Pentru a fi îndeplinită condiţia privind capacitatea financiară, întreprinderea din domeniul transporturilor va trebui să fie capabilă în permanență să-și onoreze obligațiile financiare pe parcursul exercițiului financiar anual.

 În conformitate cu prevederile din Codul fiscal nr.1163/1997: - Se scutesc de TVA cu drept de deducere mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia (art.104 lit.f));

Recent, pe data de 1 aprilie anul 2025, a intrat în vigoare noul Cod funciar nr. 22/2024 (în continuare – Codul funciar). În acest articol vom oferi explicații cu privire la prevederile acestuia și consecințele noilor reglementări pentru sectorul bugetar.

Excluderea fenomenului practicilor comerciale neloiale din relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare va fi reglementată de un capitol aparte ce se propune a fi inclus în Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010).   Ministerul Economiei a elaborat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea unor acte normative, necesitatea aprobării cărora este determinată de existența practicilor comerciale neloiale (PCN) în cadrul lanțului de aprovizionare. În calitate de soluție în acest sens se propune ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei (UE) privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Ministerul Finanțelor emite pe piața internă două tipuri de valori mobiliare de stat: bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat.

Casa Națională de Asigurări Sociale informează că prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 75 din 27.06.2024 publicat în Monitorul Oficial nr. 282-285(9220-9223) din 3 iulie 2024 au fost introduse modificări în Ordinul nr. 94/2020 prin care a fost aprobat formularul Declarației IPC 21 și în Ordinul 126/2017 prin care a fost aprobat formularul Informației IRM 19.

În conformitate cu art.3 alin. (1) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare – Legea nr.287/2017), documentul primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce); certifică producerea unui eveniment.

Ministerul Finanțelor informează că începând cu aprilie 2025, introduce o schimbare importantă în procesul de emisiune a Valorilor Mobiliare de Stat (VMS) prin platforma eVMS.md. Frecvența emisiunilor va deveni lunară, în locul celei trimestriale utilizate până acum.

Ministerul Finanțelor informează despre inițierea elaborării proiectului ordinului cu privire la aprobarea Standardelor naționale de audit intern în sectorul public. După cum se menționează în anunțul ministerului, scopul proiectului constă în alinierea standardelor naționale la prevederile noilor Standardelor Globale de Audit

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei uşoare care prestează servicii pe teritoriul RM solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă impozitate cu TVA cu drept de deducere este completată cu încă 18 agenți economici. În Monitorul Oficial de vineri, 4 octombrie, a fost publicat Ordinul nr. 244 din 02.10.2019 al Ministerului Economiei și Infrastructurii cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010.

În Monitorul Oficial de astăzi, 15 decembrie, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.114 din 8 decembrie 2023 prin care au fost aprobate termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2023, pentru autoritățile publice centrale și direcţiile finanţe ale unităților administrativ-teritoriale (anexe).

Regulamentul privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 3/2023 a fost actualizat, fiind extinsă perioada programului de rambursare a TVA producătorilor agricoli, care corespund criteriilor de eligibilitate. Astfel, rambursarea TVA se efectuează pentru perioadele fiscale

Astăzi, 4 ianuarie 2023, Ministerul Finanțelor a anunțat inițierea procesului de elaborare a mai multor proiecte de modificare a Hotărârilor de Guvern. Primul dintre acestea ține de modificarea Regulamentului privind restituirea taxei pe valoarea adăugată (Regulament), aprobat prin HG nr. 93/2013, necesitatea modificării căruia este determinată de implementarea unui nou mecanism de restituire a TVA.

Ministerul Finanțelor anunță deschiderea perioadei de subscriere pentru valorile mobiliare de stat (VMS) prin intermediul platformei www.eVMS.md, începând cu 19 mai și până pe 28 mai 2025. În cadrul acestei sesiuni, investitorii persoane fizice, pot opta pentru obligațiuni de stat cu maturități de: .

Procedura de certificare a specialiștilor în domeniul achizițiilor publice/sectoriale se va desfășura în două etape, ce includ un program de instruire în domeniul achizițiilor publice/sectoriale și examenul de evaluare a cunoștințelor.

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.