Starea de urgență instituită în Moldova a impus multe întreprinderi să-și sisteze activitatea, iar angajații care nu pot să activeze la distanță sau cu un program redus, respectând regimul declarant de autorități, stau acasă. În continuare vom analiza care este diferența dintre șomajul tehnic și staționarea întreprinderii și cum se reflectă acestea asupra modului de remunerare a angajaților.

Regimul de activitate redusă este definit în Hotărârea Guvernului nr.333/2021 drept cel cu timp de muncă săptămânal redus, cu cel mult 50%, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul unității. Acesta se stabilește de către angajator fie în mod unilateral1  sau cu acordul scris al salariaților vizați2  și presupune acordarea unui ajutor salariaților pentru care a fost stabilit acest regim de activitate. Respectivul ajutor urmează a fi solicitat de către angajator, care completează pe proprie răspundere un formular de solicitare, îl semnează și îl depune prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronica.  

29.2.3.14 Care este procedura de solicitare de către persoana fizică a scutirii pentru soție (soț) la calcularea impozitului pe venit și care sunt documentele confirmative care urmează a fi prezentate?

Plăţile prealabile contestate în instanţele de judecată, creanţele formate în baza documentelor ridicate de către organele competente în vederea examinării legalităţii relaţiilor juridice și cheltuielile anticipate nu se consideră creanţe cu termen expirat, prevede noua redacție a pct. 9 din Anexa la Ordinul nr.121/2016 al ministrului Finanţelor  cu privire la modul de determinare şi de raportare a creanţelor cu termen expirat şi a datoriilor cu termen de achitare expirat (arierate) (Ordinul nr.121/2016), care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2021, în „Monitorul oficial” fiind publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.172 din 28 decembrie 2020. Prevederile acestuia sunt aplicabile autorităților/instituțiilor bugetare care nu cad sub incidența prevederilor Legii nr.287/2017. 

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) anunță că a acumulat, în primele şapte luni ale anului 2021, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii (fără transferuri de la bugetul de stat) de 3,2 mld. lei. Acumulările respective au fost în creştere cu peste 406 mil. lei sau cu 14,3% faţă de perioada similară a anului 2020. Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu. Acestea au depăşit 3 mld. lei, cu peste 403 mil. mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică investită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea respectivă, dar şi de alte legi. Doar executorul judecătoresc licenţiat şi investit în condiţiile prezentei legi poate efectua executarea silită.

Proiectul modificărilor la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 95/2020 cu privire la aprobarea formularului tipizat (Forma IALS21) „Nota de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitului pe venit reținut din aceste plăți” și Modul de completare a acesteia (OMF nr. 95/2020), a fost înaintat pentru consultări publice.   Astfel, inițiativa lansată propune ca în Anexa nr.1 la OMF nr. 95/2020 (Forma IALS21), textul din col. 7 „Numărul de luni în care venitul a fost îndreptat spre achitare” să fie substituit cu textul „Codul țării al cărei cetățean este beneficiarul plății”.

„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.  

Are dreptul nerezidentul care desfășoară activitatea de întreprinzător prin intermediul reprezentanței permanente se aplice regimul special de impozitare pentru intreprinderile mici și mijlocii (4%)?

Pe parcursul lunilor ianuarie-august ale anului 2021, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat, sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1610 controale, inclusiv 1177 – în domeniul raporturilor de muncă, 404 – securității și sănătății în muncă și 29 – mixte la unitățile cu un număr total de 80,8 mii salariaţi.   Din numărul total de controale efectuate, 1245 au fost planificate (dintre care 337 – în sectorul public și 908 – în sectorul privat) şi 365 – inopinate (128 – în sectorul public și 237 –în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 699 controale, iar 911 – din oficiu.

În vederea determinării obligației fiscale aferente taxei pentru amenajarea teritoriului, este necesar de a fi determinată inițial baza impozabilă, reglementată de lit. a) coloana 2 din Anexa la Titlul VII al Codului fiscal. 

În Monitorul Oficial din 24 decembrie 2021 a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr.634 din 20 decembrie 2021 cu privire la modificarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.370 din 24 iulie 2020 „Cu privire la aprobarea formularului UNIF21 – Dare de seamă fiscală unificată/(Declarația) și a Modului de completare a acesteia”.   Modificările în formular au fost elaborate în contextul aprobării Ordinului Ministerului Finanțelor nr.119 din 30 septembrie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor,  prin  care au fost operate modificări în Ordinul nr. 95/2020 cu privire la aprobarea Notei de informare (Forma IALS21) 

Executivul a votat în cadrul ședinței de astăzi, 11 noiembrie, Hotărârea de Guvern privind acordarea premiului anual personalului din unitățile bugetare pentru rezultatele activității în anul 2019. Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina, a comunicat că de premii vor beneficia circa 180 mii de persoane, iar suma estimată pentru plata acestora constituie 500 mil. lei.   Personalul din unitățile bugetare va beneficia de un premiu anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2019, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv.

Pe parcursul anului fiscal 2020 și 2021, compania a acordat salariaților săi prime de asigurare facultativă de asistență medicală ale angajatului. Care este mecanismul de calculare a cuantumului de 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută și care se admite spre deducere și ce obligații fiscale rezultă în cazul în care suma asigurată depășește cuantumul stabilit de 50% conform legislației în vigoare?

O persoană fizică cetățean pe parcursul lunilor de vară a activat ca zilier, ulterior s-a angajat ca salariat. Care va fi cuantumul scutirii personale de care poate beneficia cetățeanul? În conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 22 din 23.02.2018 privind exercitarea unor activităţi necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri (Legea nr. 22/2018), zilier este o persoană fizică, cetăţean al RM cetățean străin sau apatrid, care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remuneraţii, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar.

Guvernul a aprobat prelungirea, până la 31 decembrie 2020 inclusiv, a termenului de aplicare a unor măsuri necesare prevenirii și controlului infecției COVID-19. Astfel, se menține achitarea de către angajatorul de la locul de serviciu/de muncă de bază a tuturor drepturilor salariale lucrătorilor medicali detașați în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești destinate internării pacienților care întrunesc criteriile definiției de caz pentru COVID-19.

Serviciul Fiscal de Stat informează că, urmare a procesării declarațiilor CET18 depuse de cetățeni și DAJ17 depuse de către subiecții care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei,  pentru anul 2020 s-a constatat că 34 805 persoane fizice au efectuat desemnări procentuale în sumă totală de 9,7 mil.lei lei. Anul 2021 a fost cel de-al cincilea an în care persoanele fizice plătitoare de impozite din Republica Moldova au avut dreptul de a redirecționa 2% din impozitul lor pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă.

Casa Națională de Asigurări Sociale vine cu unele precizări ce țin de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 cu privire la aprobarea unor măsuri de susţinere a angajaţilor şi salariaţilor în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID - 19.   De la reprezentanţii entităţilor economice parvin un şir de întrebări cu privire la declararea în Darea de seamă IPC21 a sumelor achitate de către angajator prevăzute la pct. 19 din Anexa nr. 1, pct. 16 din Anexa nr. 2 şi pct.13 din Anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 316 /2021.  

Potrivit modificărilor operate la art. 187 alin. (21) lit. i) din Codul fiscal (în continuare – CF), începând cu data de 1 ianuarie 2023, obligația de prezentare a dărilor de seamă fiscale prin metode de raportare electronică se aplică tuturor contribuabililor, indiferent de numărul de salariați, cu excepția persoanelor fizice rezidente care nu direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget