Consiliul municipal Chișinău a aprobat decizia cu privire la emiterea obligațiunilor în valoare de 65 mil. lei cu scadența de 7 ani pentru modernizarea parcului de troleibuze din Chișinău. Prima în istoria capitalei emisiune de valori mobiliare municipale va fi realizată cu sprijinul BC „Moldova-Agroindbank”, care a câștigat licitația pentru furnizarea serviciilor de intermedere pentru subscrierea și plasarea obligațiunilor.   Astfel, prospectul ofertei publice pentru plasarea obligațiunilor municipale urmează a fi prezentat Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Acesta prevede o rată a dobânzii variabilă (rata medie ponderată a VMS cu circulație de 364 de zile pentru o perioadă de 6 luni anterioară plasării cuponului + marjă fixă de 1,1%).

Compania ce se află în proces de lichidare, având activele nete negative, planifică să acopere pierderile anilor precedenți direct prin aporturi ale fondatorului, în formă de împrumut în baza Deciziei Asociatului, fără majorarea capitalului statutar. Are dreptul agentul economic să aplice prevederile art.55 alin.(3) din Codul fiscal pentru cazul descris?

Asociația de economii și împrumut (AEÎ), conform prevederilor art. 7 al Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007), în funcție de categoria licenței pe care o deține, desfășoară activitate operațională de atragere a mijloacelor bănești sub formă de depuneri de economii de la membrii săi, credite, împrumuturi și alte mijloace, în scopul acordării împrumuturilor membrilor săi, precum și efectuarea investițiilor financiare în conformitate cu politica de investiții aprobată de către consiliul AEÎ.

În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 81 din 16 februarie cu privire la aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”. Documentul a fost elaborat în concordanță cu prognoza privind evoluția datoriei de stat pentru perioada indicată și prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei. Totodată, Programul este elaborat în contextul pandemiei COVID-19, ținând cont de situația economică din țară, de măsurile Băncii Naționale cu aplicarea principalelor operațiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piața financiară locală și impactul acestora asupra finanțării deficitului bugetar.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.

Platformele de finanțare participativă (crowdfunding) ar putea deveni instrumente de atragere a economiilor cetățenilor aflați peste hotare și platforme de investiții pentru capitalul aflat deja în țară. Start-up-urile și ÎMM-urile ar avea o alternativă mai accesibilă de finanțare ce ar putea genera noi locuri de muncă. Totuși, în Republica Moldova un cadru normativ special pentru prestarea serviciilor de finanțare participativă nu a fost elaborat, iar dezvoltarea acestuia a fost abordată în cadrul Fintech Moldova Conference 2021, dedicată transformărilor digitale ale ecosistemului financiar.   „Legislația națională prevede doar o definiție a finanțării participative ce acoperă o singură categorie a acestui domeniu. Această prevedere este insuficientă

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Începând cu 1 ianuarie 2020, entitățile autohtone întocmesc situațiile financiare conform unui nou format, elaborat în conformitate cu cerințele stipulate în Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare”, în redacția Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 48/2019. Modificările operate în conținutul situațiilor financiare, și în special, în bilanț, au condus la apariția unor „noutăți” în prezentarea informației financiar-contabile și analiza acesteia.

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, a atins nivelul de 73,5 mld. lei. Potrivit datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova publicat de Ministerul Economiei, datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a atins 33,3 mld. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, cu o pondere de 54,7% în total, de a însumat 40,2 mld. lei, majorându-se cu 19,6%.   Autorii raportului explică majorarea nivelului de îndatorare a țării prin faptul că Guvernul a fost nevoit să apeleze la împrumuturi interne și externe pentru a putea acoperi cheltuielilor bugetare ce țin de depășirea consecințelor

Comisia Națională a Pieței Financiare a emis Ordonanța nr. 39/5-O, care a intrat în vigoare la 6 iulie 2021 și prevede dispunerea controlului privind respectarea cerințelor prudențiale, în speță în materie de adecvare la capital și proveniența resurselor financiare atrase de către entitățile înregistrate în Registrul organizațiilor de creditare nebancare autorizate.     Astfel, organizațiile de creditare nebancară  înregistrate în Registrul OCN autorizate vor prezenta, până la data de 15 iulie 2021, la adresa electronică ruslan.balan@cnpf.md și pe suport de hârtie, informația privind sursele atrase (împrumuturi/credite/investiții)

Este obligat contribuabilul care desfășoară activitate de întreprinzător să ajusteze, conform art.21 alin.(6) din Codul fiscal, veniturile obținute din tranzacțiile pentru care a fost aplicat principiul lungimii brațului la stabilirea prețului conform prevederilor capitolul 11/2 din titlul V din CF?

În calitate de organ de control, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) poate aplica sancțiuni atât pentru încălcări fiscale prevăzute de Codul fiscal (în continuare – CF), cât și pentru încălcări prevăzute expres de alte acte normative, cum sunt, spre exemplu, Legea nr. 1466/1998

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

În ultimii ani Asociațiile de Economii și Împrumut (AEÎ) își extind activitățile. Astfel, AEÎ, pe lângă prestarea serviciilor tradiționale (acceptarea depunerilor de economii de la membri, acordarea de împrumuturi și acordarea de consultații și alte servicii aferente împrumuturilor membrilor săi), lansează, cu acordul în scris al autorității de supraveghere, o gamă largă de servicii adiționale pentru membrii săi, vorba fiind despre:   – intermedierea în asigurări în calitate de agent bancassurance; în calitate de agent de plată în cadrul unui prestator de servicii de plată (PSP) - încasarea plăților aferente serviciilor comunale (energie termică, apă caldă menajeră, apă potabilă, evacuarea deșeurilor menajere, energie electrică, gaze naturale, radio, TV, Internet etc.);

Particularitățile activității Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ) determină sarcinile de bază ale contabilității acestora: perfectarea documentară și contabilizarea împrumuturilor acordate de către AEÎ membrilor asociației; calculul și contabilizarea dobânzilor; calculul și contabilizarea provizioanelor și a pierderilor la împrumuturile acordate și dobânzile aferente, clasificate în categoriile de risc, conform normelor de prudență financiară (NPF); evidența investițiilor efectuate de către AEÎ; contabilitatea numerarului în casieria AEÎ și la conturile curente ale acestora; controlul operativ asupra respectării termenelor de scadență a împrumuturilor acordate și dobânzilor calculate etc.  

Entitatea a încheiat contracte de împrumut pînă la intrarea în vigoare a Legii nr.34/2024, iar restituirea urmează a fi efectuată inclusiv și după intrarea în vigoare a legii. Urmează în acest caz să fie respectată limita prevăzută de Legea nr.34/2024?

Este obligată gospodăria țărănească să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informația despre împrumuturile contractate de la persoane fizice?

Ministerul Finanțelor informează privind disponibilitatea imediată a resurselor primei tranșe în suma de 10 milioane Euro  din împrumutul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) acordat Guvernului Republicii Moldova pentru Suport Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii în cadrul Proiectului de 70.0 mln. Euro „Răspuns de urgență la COVID-19”, care pot fi recreditate agenților economici prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante (IFP) în baza contractelor de recreditare.   Partea de finanțare a sub-proiectelor din fondurile  împrumutului CEB nu va depăși 90% din suma totală a sub-proiectului, iar pentru un beneficiar pot fi finanțate câteva sub-proiecte eligibile, suma cumulativă a cărora nu va depăși în total echivalentul a 2 mil. uro. Suma unui sub-proiect separat nu va depăși echivalentul a 600 mii euro.