Este obligat angajatorul să recalculeze impozitul pe venit din salariu în cazul depunerii cererii de către salariat privind anularea scutirii personale în legătură cu atingerea venitului impozabil în mărime de 360 mii lei?   Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) care are un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepţia veniturilor prevăzute la art. 901, are dreptul la o scutire personală anuală în sumă de 25200 lei.  

Controlul fiscal reprezintă o metodă specială de asigurare a legalității, fiind reglementat de următoarele acte normative de bază: Codul fiscal (în continuare – CF), Legea pentru punerea în aplicare a titlului V al CF nr.408/2001, Constituţia RM.

În luna martie 2018 am plecat în concediu de maternitate, am primit indemnizațiile și am utilizat scutirile personale pentru anul întreg (suma de 11280 lei). După punerea în aplicare a Legii nr. 178 și divizarea anului pe perioade fiscale, în cazul meu pot aparea obligatii fiscale suplimentare? Ce trebuie sa întreprind ca sa nu încalc prevederile legislației?

Casa Națională de Asigurări Sociale reiterează că, la 1 aprilie 2022, pensiile şi unele prestații sociale se indexează cu coeficientul 13,94% pentru partea pensiei care nu depășește 9900 lei. Procesul de indexare și majorare a pensiilor este efectuat de către CNAS din oficiu, fără depunerea cererilor de către beneficiari.   Indexarea este prevăzută pentru: pensiile pentru limită de vârstă, de dizabilitate, de urmaș; pensiile pentru vechime în muncă; pensiile funcţionarilor publici, colaboratorilor vamali, judecătorilor; plățile periodice/lunare capitalizate;

În rezultatul controalelor ulterioare finalizate în perioada 16 – 27 mai 2022 de către Serviciul Vamal, a fost constatată apariția obligației vamale suplimentare în cuantum de peste 6,74 mil. lei, comunică autoritatea. Devierile țin de următoarele tipuri de încălcări ale legislației vamale: prin intermediul asistenței administrative internaționale în domeniul vamal a fost stabilit că, la momentul vămuirii, a fost acordată neîntemeiat scutirea de taxă vamală în baza originii preferențiale a mărfurilor; atribuirea eronată a codului tarifar al mărfurilor importate (agregate pentru pompare/irigare), fapt ce a condus la beneficierea neîntemeiată de tratament tarifar favorabil (scutirea de TVA (20%) și taxa vamală (10%));  atribuirea eronată a cotei accizei pentru mărfurile accizate importate;

Cum se determină venitul impozabil obținut din retragerea mijloacelor bănești prin intermediul piețelor financiare (tip CFD, Forex etc.) de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător? Se va califica în acest caz venitul din investiții obținut prin intermediul platformelor de Trading drept creștere de capital?

Conform modificărilor operate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative, începând cu 1 iulie 2023 desfășurarea activității independente se va desfășura după noi reguli. Astfel, pentru persoanele fizice rezidente, care vor avea înregistrată la Serviciul Fiscal de Stat activitatea independentă desfășurată în domeniul comerţului cu amănuntul

În procesul activității de întreprinzător procurarea bunurilor sau serviciilor pentru necesitățile de afaceri este un lucru uzual. Cu toate acestea, procesul de achiziție urmează să respecte prevederile legale, în partea ce ține de documentarea acestei tranzacții, limita de achitare

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 30 noiembrie proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative, care este elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și conține modificări la Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj, dar și în Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 120 din Codul fiscal (în continuare – CF), subiecţi ai impunerii cu accize sunt: a) antrepozitarul autorizat care produce şi/sau prelucrează mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova; b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor;

Conform Legii nr. 105/2033 privind protecția consumatorilor (în continuare – Legea nr. 105/2033), orice consumator are dreptul la remedierea sau înlocuirea gratuită, restituirea contravalorii produsului, serviciului ori reducerea corespunzătoare a preţului, repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător. Astfel, conform Legii nr. 105/2033, consumatorul beneficiază de dreptul de: 1. a restitui bunul, cu restituirea contravalorii acestuia; 2. a înlocui bunul cu altul, cu sau fără modificarea prețului acestuia.

Banca Națională a Moldovei comunică că, în trimestrul III al anului 2020, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova a constituit $423,74 mil., dintre care 84,2% au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani (doar în USD, EUR și RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 15,8% – prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.   Valoarea recalculată în USD a transferurilor din trimestrul III s-a majorat cu 34,7 la sută comparativ cu trimestrul III al anului 2019 ($314,51 mil.). Fluctuațiile cursului de schimb al valutelor originale față de dolarul SUA au contribuit cu 6,1 puncte procentuale la majorarea transferurilor din trimestrul III al anului curent.

Persoanele fizice proprietari ai bunurilor imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv casele de vacanţă (cu excepţia terenurilor), pe teritoriul Republicii Moldova, a căror totalitate întruneşte cumulativ condițiile prevăzute la art. 287/3 alin. (1) din Codul fiscal,

În cazul în care contribuabilul observă că a comis erori la completarea datelor persoanei asigurate în darea de seamă IPC21 (tabelul nr.2) ce nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurare socială, cum ar fi: perioada de muncă, categoria persoanei asigurate sau tariful pentru calcularea contribuției și care au un impact asupra stabilirii prestațiilor sociale, acesta va avea posibilitatea de a efectua corectările necesare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea Ordinului nr.94/2020  prin care a fost aprobat formularul tipizat Forma IPC21, ce are ca scop oferirea posibilității contribuabililor de a prezenta dări de seamă prin care să corecteze datele persoanelor asigurate, care nu țin de obligațiile aferente contribuțiilor de asigurări sociale, pentru o perioadă supusă anterior controlului fiscal.

Decizia adoptată ca rezultat al соntrоlului fiscal repetat, сu excepția cazului în care acesta a fost efectuat în temeiul deciziei рrivind suspendarea cazului și efectuarea unui соntrоl repetat, va reflecta, de regulă, diferența dintre sumele calculate inițial și sumele respective, сu recalcularea sаnсțiunilоr și а majorărilor de întârziere afеrеntе acestor sumе. Dacă în urma соntrоlului repetat se mеnțin sumеlе аmеnzilоr aplicate în cadrul controlului inițiаl, acestea nu se reflectă din nоu în decizia adoptată ca rezultat al controlului fiscal repetat (рrin аnulаrеа acestora din decizia inițiаlă și aplicarea repetată în decizia ulterioară).   SFS a operat modificări în Ordinul nr. 320 din 31 iulie 2019, prin care a fost aprobat Regulamentul сu рrivirе lа efectuarea controlului de сătrе Serviciul Fiscal de Stat. Documentul este publicat pe pagina oficială a autorității fiscale.

Impozitul pe bunurile imobiliare este impozitul local care reprezintă o plată obligatorie la buget de la valoarea bunurilor imobiliare. În cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător acest impozit se achită în funcție de data apariției dreptului de proprietate: în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 31 mai inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită nu mai târziu de data de 30 iunie a anului curent1.   Respectiv, subiecții impunerii deja primesc avizele de plată a acestui impozit.

În urma controlului fiscal efectuat la entitate în luna decembrie 2021, au fost calculate plăți salariale suplimentare pentru anii 2018-2019. Respectiv, au fost calculate contribuții de asigurări sociale de stat, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală și impozit pe venit. În cazul în care decizia de control fiscal a fost emisă pe data de 29 decembrie 2021, apar următoarele întrebări: cum vor fi reflectate CAS pentru anii precedenți, ținând cont de faptul că în anii 2018-2019 contribuțiile erau calculate atât din contul angajatorului (18%), cât și din contul angajatului (6%), deoarece la îndeplinirea Formei IPC21 se solicită indicarea cotei procentuale? urmează a fi reflectate în Darea de seamă IPC21 tabelul nr. 2 plățile calculate suplimentar salariaților sau este necesar a se declara sumele având în vedere şi plățile declarate anterior? urmează a fi achitate plățile calculate suplimentar salariaților și cum se reflectă acestea în Darea de seamă IALS21?

Modificările operate în Codul fiscal prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative vin cu intervenții și la capitolul ,,Evidența fiscală și executare silită”, principalele fiind prezentate în continuare.

Este obligată persoana fizică să prezente Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care pe parcursul anului a avut două și mai multe locuri de muncă (prin cumul, servicii acordate, lucrări efectuate)? Amintim despre faptul că obligația de prezentare a Declarației este dictată de obligația de achitare a impozitului pe venit. În situația în care persoana obține venituri din două sau mai multe locuri, vom distinge reguli separate pentru fiecare dintre cele două etape:

Ținând cont de modificările în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar elaborate în vederea majorării mărimii plății compensatorii pentru susținerea salariaților cu venituri mici, care prevăd majorarea acesteia în sectorul bugetar cu 400 lei (de la 3100 de lei la 3500 de lei) și având în vedere  reexaminarea de Guvern a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, Executivul vine cu modificări în Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, prin care au fost aprobate condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Documentul a fost publicat în MO vineri, 20 mai (HG nr. 320 din 18 mai 2022).