Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Costul produselor, periodic, este semnificativ influențat de costul reparațiilor curente aferent imobilizărilor corporale. Prin urmare, întrucât reparațiile nu sunt efectuate proporțional pe întreaga perioadă de gestiune și acestea influențează costul produselor fabricate semnificativ, entitatea a decis să constituie provizion aferent reparațiilor imobilizărilor corporale pentru a calcula corect costul produselor fabricate. E corect? Răspunsul la întrebare, precum și alte aspecte ce țin de provizioane în cazul reparațiilor curente ale imobilizărilor corporale îl găsiți în articolul Gestionarea și administrarea provizioanelor aferent reparațiilor curente a imobilizărilor corporale, publicat în nr. (2(50)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”. Acesta este elaborat de Valentina Panuș și Angela Lupu – practicieni în domeniul contabilității.

Reprezentanța pe teritoriul Moldovei (cu sediul oficial în România) nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar dispune de un autoturism la balanța întreprinderii pe care decide să-l vândă directorului reprezentanței. În cazul dat apare obligația achitării impozitelor și prezentării Dării de seamă? În baza cărui act confirmativ se va efectua această operațiune de înstrăinare a autoturismului?

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Suntem entitate cu activitate de brokeri vamali. În practică avem situații când serviciile de brokeraj se îndeplinesc astăzi, dar factura e posibil de întocmit doar mane. Am dori sa utilizam e-factura. Pentru aceasta ar trebui să indicăm data livrării diferită de data eliberării. Este corectă operațiunea, cât de des se utilizează și presupune careva sancțiuni ori incomodități?

Care este procedura de stingere a obligațiilor fiscale în cazul în care contribuabilul actualmente nu dispune de mijloace bănești pentru stingerea restanței formate la o clasificație bugetară, totodată, înregistrînd o supraplată la capitolul impozit pe venit? Inițial este necesar de menționat că în conformitate cu prevederile art. 129 pct. 13) din CF, restanță reprezintă suma pe care contribuabilul era obligat să o plătească la buget ca impozit, taxă sau altă plată, dar pe care nu a plătit-o în termen, precum şi suma majorării de întîrziere (penalității) şi/sau amenzii.

Debitorul „X” SRL a transmis bunuri către creditorul său în baza unei hotărâri judecătorești privind încasarea sumelor bănești în contul stingerii datoriilor debitorului. Este obligat debitorul să elibereze factura fiscală creditorului său care a primit bunurile în proprietate?

În conformitate cu art. 947 alin. (1) din Codul civil, clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate).

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite careva reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018, inclusiv.

În conformitate cu art. 117 alin. (1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale cumpărătorului se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108 din Codul fiscal, cu excepția cazurilor prevăzute de Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 180 din CF (în redacția Legii cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016, publicată în MO nr. 184-192 din 1 iulie 2016), contribuabilul poate beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Plasare în arhiva potrivit Ordinului SFS 299 din 31.05.2018. La serviciile de import beneficiate pîna la 4 aprilie 2011, pentru care achitarea cu nerezidentul a avut loc dupa 4 aprilie 2011, în condiţiile acţiunii prevederilor art.101 (4) din Codul fiscal la momentul importului, onorarea obligaţiei de achitare a TVA la buget a fost necesară la data indicată în documentul ce confirmă prestarea serviciului.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

Una dintre măsurile destinate susținerii mediului de afaceri în condițiile situației epidemiologice COVID19 stabilite prin Dispoziția nr.16 din 10.04.2020 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale a RM (CSE) vizează subvenționarea angajatorilor care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii al RM (CM). Întru executarea Dispoziției, Modul de acordare a subvenţiei este stabilit de Ministerul Finanţelor prin Ordinul nr. 58 din 29 aprilie 2020. Mărimea subvenției care se acordă variază în funcție de categoria subiecților beneficiari.

La data de 25 ianuarie 2020, survine termenul limită de prezentare a: — Notei de informare privind salariul şi alte plăti efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (forma IALS 18) — Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (forma INR 14) — Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (forma ISAPTI 17).