Agentul economic nerezident preconizează să vândă un automobil unei persoane fizice nerezidente. La momentul efectuării tranzacției automobilul respectiv se află la păstrare sub supraveghere vamală la depozitul vamal. În situația descrisă, agentul economic rezident poate încasa în numerar sau prin terminal POS mijloacele bănești obținute în urma vânzării. Ce acte urmează să solicite de la nerezident în vederea închiderii repatrierii de mijloace bănești? Se va considera închisă repatrierea mijloacelor bănești în urma încheierii unui contract de cesiune cu persoana fizică nerezidentă?

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Activitatea operațională a asociației de economii și împrumut (în continuare AEÎ) este atragerea sub formă de depuneri a economiilor membrilor săi, creditelor, împrumuturilor şi altor mijloace (donaţii, granturi şi sponsorizări), pentru acordarea împrumuturilor şi efectuarea investiţiilor financiare în conformitate cu politica de investiţii. Conform prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea asociaţiilor de economii şi împrumut nr. 139 din 21.06.2007, AEÎ poate investi mijloacele sale băneşti, neutilizate la acordarea împrumuturilor, în conformitate cu politica de investiţii aprobată de consiliu, cu respectarea cerinţelor şi limitelor stabilite de autoritatea de supraveghere.

Suntem o instituție medicală cu statut de întreprindere municipală. În perioada curentă am fost contactați de direcția de deservire fiscală pentru a ni se solicita să prezentăm declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Avem obligația de prezentare a declarației?

În acest articol ne-am propus să dezvăluim unele aspecte aferente întocmirii documentelor primare la prestarea serviciilor medicale în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală. Conform prevederilor Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585/1998 (Legea nr. 1585/1998), asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecție financiară a populației în domeniul ocrotirii sănătății prin constituirea, pe principii de

În ediţia Monitorului Oficial nr. 85-91 din 24 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat referitor la adoptarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei fiscale.

Mâine va apărea de sub tipar nr. 380-387 al Monitorul Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: • Lege privind modificarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (nr. 159, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Lege pentru modificarea unor acte legislative (nr. 163, 6 decembrie 2019) și Decretul pentru promulgarea acesteia • Decret privind instituirea sărbătorii profesionale – Ziua funcționarului fiscal (nr.1386-VIII, 17 decembrie 2019).

Vânzarea terenurilor aferente proprietate publică neutilizate în procesul tehnologic, care la momentul actual pot fi înstrăinate la o plată unică, poate fi interzisă, la fel ca și vânzarea-cumpărarea terenurilor proprietate publică transmise în arendă. Ultima prevedere va fi aplicată după intrarea în vigoare a modificărilor și completărilor la Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului nr. 1308/1997. În Parlament este înregistrat proiectul pentru modificarea acesteia. Documentul prevede și schimbarea modului de vânzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică. Astfel, în Lege va fi introdusă prevederea că cumpărătorul va achită, în termen de o lună, suma egală cu preţul pământului prevăzut pentru destinaţia respectivă. În cazul vânzării-cumpărării terenului prin concurs sau la licitaţie, preţul acestuia nu poate fi mai mic decât preţul de piață al pământului, stabilit printr-un raport de evaluare întocmit de către un evaluator, în conformitate cu legislaţia privind activitatea respectivă.

Legea finanțelor publice locale ar putea fi completată cu un articol nou, care va reglementa auditul public extern al bugetelor locale. Acesta stabilește că autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetele locale sunt supuse auditului public extern în conformitate cu prevederile Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În cazul emiterii de către Curte a opiniei contrare sau în cazul refuzului auditorului public extern de a emite opinia asupra situației financiare, conducătorul instituției poartă răspundere conform legislației în vigoare. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul de lege pentru modificarea Legii privind finanțele publice locale în scopul îmbunătățirii procesului bugetar și a managementului finanțelor la nivel local.

Firma A încheie contract de investiţii în imobil cu Firma B, la pret de 10 mii lei. Ulterior, Firma A cesionează dreptul asupra imobilului Firmei C. Are dreptul Firma A sa cesioneze firmei C imobilul la un pret mai mic, presupunem, de 9,5 mii lei? Care sunt urmările fiscale?

În perioada stării de urgență declarată în RM și desfășurării activității de către majoritatea agenților economici în mediul online, o întrebare frecvent pusă de consumatori este cum poate fi revocat contractul încheiat prin mijloace electronice. Întrebarea este relevanță și pentru cealaltă parte a contractului – agentul economic, deoarece ambii trebuie să cunoască care sunt condițiile, drepturile și obligațiile fiecăruia în situația revocării unui contract, care a fost încheiat prin mijloace electronice.

Efectuăm reparaţie în oficiul care îl deţinem în arendă. Cheltuielile de reparație vor fi decontate cu compania — proprietar al spaţiului din costul arendei pentru 2 luni. Ambele companii sunt platitoare de TVA. Cum vom reflecta operaţiunea în contabilitate, având în vedere că materiale pentru reparație au fost procurate atât cu TVA cât și fără TVA?

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Conform prevederilor art.146 din Codul fiscal (CF), postul fiscal se creează de Serviciul Fiscal de Stat în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligațiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuții de administrare fiscală. Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a facturilor/facturilor fiscale electronice ,,e-Factura”, aprobat prin Ordinul IFPS nr.562 din 4 aprilie 2014 (în continuare – SIA ,,e-Factura”) stabilește modul de creare, expediere și recepționare a facturilor fiscale generate în sistem între participanți la operațiunile economice documentate prin acestea.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic. Documentul respectiv a fost elaborat întru executarea alin. (3) din art. 4 al Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, iar aprobarea proiectului are drept scop asigurarea controlului asupra respectării condițiilor de circulație a alcoolului etilic. Autorii afirmă că proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic este un act nou și vine să stabilească procedura de notificare privind comercializarea alcoolului etilic, de către titularii de licență în domeniul fabricării, păstrării și comercializării alcoolului etilic, agenților economici care practică o altă activitate decât cea în domeniul fabricării producției alcoolice.

Legislația fiscală nu prevede posibilitatea stingerii obligațiilor din contul soldului TVA atribuit la decontări cu bugetul.

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special sau invers, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației sau, respectiv, a fost retras acest titlu (art. 375 din Codul fiscal).