Efectuăm reparaţie în oficiul care îl deţinem în arendă. Cheltuielile de reparație vor fi decontate cu compania — proprietar al spaţiului din costul arendei pentru 2 luni. Ambele companii sunt platitoare de TVA. Cum vom reflecta operaţiunea în contabilitate, având în vedere că materiale pentru reparație au fost procurate atât cu TVA cât și fără TVA?

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Conform prevederilor art.146 din Codul fiscal (CF), postul fiscal se creează de Serviciul Fiscal de Stat în scopul prevenirii şi depistării cazurilor de încălcare a legislației, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligațiilor fiscale, precum şi în scopul exercitării altor atribuții de administrare fiscală. Regulamentul cu privire la Sistemul informațional automatizat de creare şi circulație a facturilor/facturilor fiscale electronice ,,e-Factura”, aprobat prin Ordinul IFPS nr.562 din 4 aprilie 2014 (în continuare – SIA ,,e-Factura”) stabilește modul de creare, expediere și recepționare a facturilor fiscale generate în sistem între participanți la operațiunile economice documentate prin acestea.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului propune spre consultări publice proiectul Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic. Documentul respectiv a fost elaborat întru executarea alin. (3) din art. 4 al Legii nr. 1100/2000 cu privire la fabricarea și circulația alcoolului etilic și a producției alcoolice, iar aprobarea proiectului are drept scop asigurarea controlului asupra respectării condițiilor de circulație a alcoolului etilic. Autorii afirmă că proiectul Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Metodologiei cu privire la modul depunerii notificării privind comercializarea alcoolului etilic este un act nou și vine să stabilească procedura de notificare privind comercializarea alcoolului etilic, de către titularii de licență în domeniul fabricării, păstrării și comercializării alcoolului etilic, agenților economici care practică o altă activitate decât cea în domeniul fabricării producției alcoolice.

Legislația fiscală nu prevede posibilitatea stingerii obligațiilor din contul soldului TVA atribuit la decontări cu bugetul.

La determinarea numărului mediu scriptic trimestrial de salariați, subiecții impunerii cu taxa pentru amenajarea teritoriului nu au obligația de a include în efectivul de salariați persoanele aflate în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani şi/ sau concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani. Aceste și alte aspecte ce țin de determinarea obligației fiscale a taxei pentru amenajarea teritoriului sunt reflectate în articolul „Taxa pentru amenajarea teritoriului în cazul micșorării statelor de personal”, publicat în nr. (4(52)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”.

Capitalul propriu al Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), ca şi pentru alte entităţi, reprezintă principala sursă de finanțare a activelor proprii ale AEÎ, asimilarea riscurilor și asigurarea stabilității financiare.

Odată cu trecerea de la regimul standard de impozitare la cel special sau invers, noile prevederi se aplică începând cu luna următoare lunii în care a fost obținut titlul de rezident al parcului pentru tehnologia informației sau, respectiv, a fost retras acest titlu (art. 375 din Codul fiscal).

Agenţilor economici, indiferent de faptul dacă sunt sau nu înregistraţi ca subiecţi ai impunerii cu accize, li se va efectua restituirea sumelor accizelor achitate la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a mărfurilor străine supuse accizelor în regim vamal de perfecţionare activă în cazul scoaterii produselor rezultate din prelucrare de pe teritoriul vamal.

Care categorie de contribuabili au obligația de achitare a impozitului pe venit în rate pentru anul 2017? Care sunt termenele-limită de efectuare a acestor plăți în 2017? Dacă există careva excepții, atunci care sunt acestea?

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Întreprinderea de proiectare a transferat unei companii avans pentru lucrări care au fost efectuate, dar nu a fost predate prin act și nu a fost eliberată factura fiscală. Cum se poate de închis avansul, cu toate că suma contractului este mai mare? Directorul companiei date a dispărut, este în căutare și procese de judecată. Avansul a fost transferat cu 2 ani în urma și nu știm cum să închidem cel puțin suma avansului.

Care este perioada fiscală pentru care organul fiscal este în drept să verifice onorarea obligaţiilor fiscale privind impozitul pe venit în cazul în care contribuabilul persoană fizică nu prezintă declaraţia cu privire la impozitul pe venit avînd obligaţie de achitare a impozitului pe venit sau prezintă darea de seamă fiscală privind impozitul pe venit cu date neveridice?

O întreprindere cu capital străin din Republica Moldova are în calitate de fondatori trei persoane: o companie din Letonia, o persoană fizică din Bulgaria și o companie din RM. Până la sfârșitul anului curent se preconizează ca unul din fondatori, și anume compania din Letonia, să-și vândă cota parte altui asociat – companiei din Republica Moldova. Care vor fi consecințele fiscale aferent veniturilor achitate companiei din Letonia?

Art.61 alin. 1 din Codul de executare1 al RM (în continuare – CE) prevede că, executorul judecătoresc poate refuza intentarea procedurii de executare și stabilește condițiile în care executorul utilizează acest drept. La Curtea Constituțională (CC) a fost depusă o sesizare, prin care a fost solicitată examinarea constituționalității acestei sintagme. Instanța, prin Hotărârea nr.22 din 08.10.2019, a declarat sesizarea admisibilă, având în vedere că termenul „poate" din art. 61 alin. (1) din CE se referă la o pretinsă putere discreționară a executorului judecătoresc de a refuza sau nu intentarea procedurii de executare și că instanța va aplica aceste dispoziții din CE, mai exact în situația în care va determina dacă executorul a intentat în mod corect procedura respectivă.

Costul produselor, periodic, este semnificativ influențat de costul reparațiilor curente aferent imobilizărilor corporale. Prin urmare, întrucât reparațiile nu sunt efectuate proporțional pe întreaga perioadă de gestiune și acestea influențează costul produselor fabricate semnificativ, entitatea a decis să constituie provizion aferent reparațiilor imobilizărilor corporale pentru a calcula corect costul produselor fabricate. E corect? Răspunsul la întrebare, precum și alte aspecte ce țin de provizioane în cazul reparațiilor curente ale imobilizărilor corporale îl găsiți în articolul Gestionarea și administrarea provizioanelor aferent reparațiilor curente a imobilizărilor corporale, publicat în nr. (2(50)) al revistei „monitorul fiscal FISC.md”. Acesta este elaborat de Valentina Panuș și Angela Lupu – practicieni în domeniul contabilității.

Reprezentanța pe teritoriul Moldovei (cu sediul oficial în România) nu desfășoară activitate de întreprinzător, dar dispune de un autoturism la balanța întreprinderii pe care decide să-l vândă directorului reprezentanței. În cazul dat apare obligația achitării impozitelor și prezentării Dării de seamă? În baza cărui act confirmativ se va efectua această operațiune de înstrăinare a autoturismului?

Codul civil defineşte contractul de donaţie drept unul prin care o parte, numită donator, măreşte din contul său, cu titlu gratuit, patrimoniul altei persoane, numită donatar. Altfel spus, donaţia este un contract solemn prin care donatorul, cu intenţie liberală îşi micşorează patrimoniul său în favoarea donatorului, fără a urmări de la aceasta o contraprestaţie. Art. 1198 din Codul civil (CC) defineşte contractul de donaţie şi, pornind de la definiţia expusă în articolul respectiv, ajungem la concluzia, conform căreia contractul de donaţie constituie un contract prin care o parte se obligă a transmite celeilalte părţi, cu titlu gratuit, în proprietate un bun. Prin urmare, drept efect al contractului încheiat apare obligaţia donatorului de a transmite bunul.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.