Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

În ultima Notă informativă a Ministerului Economiei și Infrastructurii privind evoluția social-economică a Republicii Moldova se constată, că creditarea economiei rămâne anemică, chiar dacă ratele dobânzilor la credite, începând cu anul 2016, s-au diminuat esenţial. Oricum, accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil. Astfel, la situaţia din 31 iulie 2018, soldul creditelor în economie a constituit 37,7 mld. lei şi a fost mai mic decât nivelul înregistrat la sfârșitul lunii iulie 2017 cu 2,3%.

Ministrul Finanțelor, Ion Chicu, comunică că, în cadrul programului „Prima casă”, lansat la 26 martie 2018, au fost înaintate 1204 de cereri, deja fiind acordate 1125 de credite în sumă de 535,4 mil. lei. Totodată, ministrul a mai constatat pe pagina sa de Facebook că este înregistrată diminuarea ratei efective a dobânzilor pentru creditele acordate pentru „Prima Casă”. Astfel, începând cu 2 ianuarie 2019, aceasta constituie 6,1% (-0,3%). Ion Chicu consideră că acest fapt, în combinație cu creșterea veniturilor în urma reformei fiscale, dar și a celei de aplicare a sistemului unitar de salarizare a bugetarilor, majorează șansele tinerilor de a-și procura o locuință proprie.

Urmărirea datoriei debitoare reprezintă o măsură de executare silită și un drept exclusiv al organului fiscal de a o aplica, în cazul în care datoria este viciată, este exigibilă și pasibilă urmăririi. Conform prevederilor art. 267 alin. (1) din Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere dreptul încălcat, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, este de 3 ani.

(continuare a articolului Excepţii şi scutiri aferente FATCA) Atât FATCA, cât și secțiunile 1471-1472 ale Codului cu privire la impozitul pe venit al SUA conțin prevederi conform cărora unele instituții financiare străine sunt considerate instituţii financiare neraportoare şi beneficiari efectiv exceptaţi de la aplicarea prevederilor FATCA (vezi figura 3)

Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din CF, prin noțiunea de contribuabil, subiect al impunerii se înțelege persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalitățile şi amenzile respective; persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plățile indicate.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Subvenționarea creării locurilor de muncă, măsură de sprijin notificată de către Ministerul Finanțelor, constituie ajutor de stat, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 139 din 15 iunie 2012, comunică Consiliul Concurenței în decizia nr. ASS-46/18-27 din 24 aprilie 2019. Măsura de sprijin examinată constă în alocarea mijloacelor financiare în scopul subvenționării creării locurilor de muncă, beneficiarii subvenţiilor fiind persoanele juridice care practică activitate de întreprinzător în RM.

Prestatorii de servicii educaționale și furnizori de educaţie se vor baza, la elaborarea programelor de formare profesională continua, pe metodologia de elaborare a programelor și curricumul-ului din cadrul învățării pe tot parcursul vieții. Proiectul acesteia este propusă spre consultare de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Programele învățării se vor elaborape diverse domenii de activitate, fiind adaptate tipurilor și formelor de organizare în contextul învățării pe tot parcursul vieții: perfecţionare, specializare, calificare suplimentară, recalificare profesională, în concordanță cu Strategia sectorială de dezvoltare pentru anii 2014-2020.

Băncile din Republica Moldova cu mai mare cotă de piață după portofoliul de credite sunt „Moldova-Agroindbank”, „Moldindconbank” și „Mobiasbanca”. Constatarea se conţine în Clasamentul performanței bancare din luna iulie 2018, realizat de Expert-Grup. Conform studiului, la sfârșitul lunii iulie principalii indicatori financiari și prudențiali ai băncilor comerciale au înregistrat valori în creștere atât la nivel agregat cât și, în cele mai multe cazuri, la nivel individual.

În cadrul programului „Prima Casă” 500 de beneficiari deja au obținut credite. Alte 27 de cereri privind acordarea împrumuturilor au fost acceptate, iar încă 33 sunt în proces de examinare. Per total, prin intermediul celor cinci bănci participante la program, au fost oferite credite în sumă de peste 230 mil. lei, iar suma garanțiilor de stat oferite este de aproape 116 mil. lei.

La sfârşitul lunii aprilie, activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au constituit $2,291 mlrd. şi s-au majorat în decurs de o lună cu $34,78 mil. Potrivit BNM, majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată:

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

Potrivit prevederilor art. 512 alin. (1) din Codul civil (CC) (în vigoare până la 01.03.2019), în virtutea raportului obligaţional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestaţii, iar debitorul este ţinut să o execute. Prestaţia poate consta în a da, a face sau a nu face. Totodată, debitorul şi creditorul trebuie să se comporte cu bună-credinţă şi diligenţă la momentul naşterii, pe durata existenţei, la momentul executării şi stingerii obligaţiei (art.513 alin.1 din CC), iar obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

Orice schimbare de politici contabile conduce la rezultate diferite. Modificările de politici contabile se permit doar dacă sunt solicitate de o autoritate competentă (modificare de reglementare) sau dacă au ca rezultat informații mai credibile și mai relevante privind poziția financiară și performanțele entității.   În unele situații, entitățile au tendința de a modifica politicile contabile și de a revizui estimările inițiale în acord cu noile informații disponibile, toate acestea cu scopul de a se adapta cerințelor economice care pot apărea.  

Administratorul debitorului ,,X” a depus o cerere introductivă la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de persoana juridică administrată. Prin încheierea Judecătoriei Chişinău a fost admisă spre examinare cererea introductivă, fiind instituită perioada de observaţie, cu aplicarea tuturor măsurilor de asigurare. Ulterior, administratorul debitorului ,,X” a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului ,,a cărui lipsă însă nu împiedică admiterea spre examinare a cererii introductive” din art. 17 lit. g) al Legii insolvabilităţii nr.149 (în continuare – Legea nr.149), iar instanţa de judecată a admis ridicarea excepţiei şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Câțiva casieri și asistenți de vânzări într-un supermarket din Spania au atacat în instanța de judecată națională faptul instalării de angajator a sistemului de supraveghere video ascuns și efectuării filmărilor activității angajaților. La examinarea cazului angajatorul a declarat că supermarketul avea pierderi economice. Pentru a investiga aceste pierderi, angajatorul reclamanților a decis să instaleze camere de supraveghere, unele fiind vizibile, iar altele erau ascunse. Reclamanții au fost informați despre camerele vizibile, nu și despre cele ascunse, iar materialele video au demonstrat faptul că reclamanții au sustras marfă.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).