Etapa de testare a Contului Curent Fiscal, un serviciu electronic nou care permite contribuabililor să acceseze informaţia lor fiscală, a început. Contul Curent Fiscal conţine informaţii privind obligaţiile fiscale din perioada anilor 2010-2013 pe tranzacţii, rulaje, solduri, restanţe istorice şi penalităţi. Pentru a lansa cu succes serviciul, mai multe asociaţii de business şi companii private au fost invitate să participe la testarea Contului Curent. Astfel, în această săptămână, 77 de agenţi economici vor primi acces la platforma de testare. Contabilii şi directorii financiari care vor testa datele generate de rapoartele Contului Curent, sunt asistaţi de către 30 de inspectori special desemnaţi şi instruiţi conform metodologiei de testare. Companiile participante la testare acoperă un spectru larg de agenţi economici, de la întreprinderi mici şi mijlocii până la contribuabili mari şi companii internaţionale. Pe baza rezultatelor testării şi a opiniilor colectate, implementatorii serviciului vor ajusta sistemul pentru a-l îmbunătăţi şi pregăti pentru lansare.

Neclarităţile şi incertitudinile, care se conţin în Codul fiscal, constituie numai una din principalele probleme cu care se confruntă contribuabilii din ţara noastră. În mare parte, această concluzie poate fi atribuită şi normelor legii, ce ţin de determinarea locului livrării serviciilor pentru a fi impozitate cu T.V.A.

De mai multe ori am menţionat că unele din probleme, legate de înţelegere a legislaţiei fiscale, au la bază, în primul rînd, necunoaşterea bună a standardelor performante de contabilitate, lipsa experienţei în implementarea acestor standarde. De cîţiva ani s-a declarat trecerea obligatorie sau facultativă la Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), dar eforturi consistente pentru a le cunoaşte nu depunem (autorităţi de stat, entităţi, contabili, auditori, etc). Puţină lume cunoaşte aceste standarde, luînd în consideraţie faptul că pentru o cadegorie de întreprinderi acestea sunt obligatorii pentru folosinţă. Inclusiv şi din acest motiv, nu avem răspunsuri la multe întrebări şi, ca rezultat, în unele cazuri păşim pe o pistă greşită.

Articolul 11 din Codul Fiscal al Republicii Moldova prevede că toate dubiile, apărute la aplicarea legislaţiei fiscale, se vor interpreta în favoarea contribuabilului. Întrucît apariţia situaţiilur dubioase este întotdeauna legată de calitatea, existenţa sau inexistenţa dovezilor, acest articol încearcă să ofere un rezumat succint al practicii din spaţiul european în ce priveşte proba (dovada), evidenţiind unele practici tipice aferente sarcinii probaţiunii.

Conform analizelor exercitate în baza datelor disponibile pentru anul 2011, au fost specificaţi circa 5700 contribuabili mijlocii cu cifra de afaceri cuprinsă între 25 şi 50 mil. lei. SFS monitorizează permanent activitatea de afaceri a acestui segment de piaţă, deoarece, conform analizelor efectuate, această categorie de contribuabili întruneşte cele mai multe criterii de risc, dar şi contribuţiile la buget sînt mai mari comparativ cu contribuţiile contribuabililor din categoriile mici şi micro.

Implementarea în Moldova din 13 ianuarie 2012 (Legea nr. 267 din 23.11.2011) a Registrului general electronic al facturilor fiscale prin introducerea art. 1181 în Codul Fiscal a generat mai multe controverse.

Sistemul de drept sau legislaţia implică complexe proceduri de elaborare, aprobare şi executare a normelor de drept cuprinse în acte normative cu diferită forţă juridică. Un element important, în aspectul asigurării principiilor legalităţii şi previzibilităţii, se referă la interpretarea şi aplicarea uniformă a normelor de drept. Acest moment este destul de sensibil în cazul aplicării legislaţiei fiscale, în special, datorită faptului că sunt atinse diferite interese cu caracter material atît a statului, cît şi al contribuabililor. Conform art. 56 din Constituţia Republicii Moldova „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”. Aceste prevederi constituţionale implică echitate atît în promovarea politicilor fiscale, cît şi în exercitarea administrării fiscale. O problemă cheie se referă la corelaţia dintre interpretarea (explicarea) şi aplicarea legislaţiei fiscale, precum şi limitele de acţiune a organelor fiscale în acest proces.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Ţin să mulţumesc organizatorilor Mesei rotunde pentru iniţiativa de a organiza acest eveniment şi pentru invitaţia de a participa la el. Este o idee foarte bună. Multe probleme în societate apar din lipsa de comunicare la toate nivelurile. Această Masă rotundă este o posibilitate pentru noi să ne expunem pe marginea problemelor, cu care se confruntă contabilii în relaţiile cu Serviciul Fiscal în munca de zi cu zi. Contabilul este, poate, persoana cea mai responsabilă şi pregătită din punct de vedere profesional în cadrul unei entităţi pentru calculul corect şi plata în buget a impozitelor şi taxelor. Dările de seamă contabile sunt întocmite de contabil, toate controalele fiscale, de asemenea, încep şi să termină în contabilitate.

Dezbateri în cadrul mesei rotunde „Reforma administrării fiscale: realizări şi perspective” Membru al Confederației naționale a patronatului din Republica Moldova, Raisa Bejan, a salutat introducerea serviciilor electronice pentru contribuabili, care permit evitarea abordării subiective din partea funcționarilor fiscali și a rîndurilor la inspectoratele fiscale. „Este de fapt un vis, un lucru la care acum 10 ani nici nu puteam visa. Însă fiecare noutate are anumite lacune. De exemplu, punctul 7 din pagina personală a contribuabilului deja de o lună nu funcționează, după ce am reușit să ne obișnuim cu el”, a declarat în cadrul mesei rotunde Raisa Bejan. Potrivit directorului FiscServInform, Vitalie Coceban, fișa personală a contribuabilului a fost unserviciu intermediar, care se transformă în Contul curent al contribuabilului, care oferă informaţii mult mai ample şi careva deveni funcţional în curînd. Dna Bejan spune că pe siteul Fiscului poate fi verificat IDNO-ul companiilor, dar nu și al persoanelor fizice, or și acest lucru ar fi util. În plus, reprezentantul patronatelor a exprimat dorința ca IDNO-urile să fie verificate automat la completarea declarației pe site, pentru că, de exemplu, Fabrica Bucuria, din cauza indicării codurilor greșite a plătit anul trecut amenzi de 14 mii de lei, cîte 100 de lei pentru fiecare eroare. În același timp, serviciul de corectare a erorilor a rămas nedigitalizat și agenții economici trebuie să circule prin diverse birouri ale inspectoratului fiscal, chiar și două săptămâni. În replică, Vitalie Coceban, a declarat că cooperarea cu alte instituții, în special,ce ține de interacțiunea bazelor de date, urmează a fi pusă la punct.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”; republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 15 aprilie 2008; cu modificările şi completările ulterioare), normele de utilizare a maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC), de la momentul punerii în exploatare pînă la scoaterea lor din exploatare, precum şi acţiunile privind înregistrarea operaţiunilor economice de către utilizatorii MCC, sunt reglementate prin Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casa şi control cu memorie fiscală (Monitorul Oficial, 10 decembrie 1998, nr. 109 – 110, p. III, art. 209; cu modificările şi completările ulterioare).

În calitatea mea de antreprenor m-am confruntat cu situația cînd pentru realizarea controlului s-a prezentat un inspector fiscal, care s-a legitimat şi a prezentat Decizia privind inițierea controlului fiscal, refuzînd să mi-o lase. Astfel, apare întrebarea în ce cazuri se emite Decizia privind inițierea controlului fiscal şi pozițiile care urmează a fi completate pe cotor? Activitatea de control a Serviciului Fiscal de Stat este reglementată de Capitolul 11 Titlul V din Codul fiscal, care constă în efectuarea controalelor fiscale camerale şi controalelor fiscale la faţa locului. Conform prevederilor art. 216 (2) din Codul fiscal, controlul fiscal la faţa locului poate fi efectuat numai în temeiul unei decizii scrise a conducerii organului fiscal. În scopul executării prevederilor menţionate a fost elaborat un formular unic numit Decizie privind iniţierea controlului fiscal, aprobat prin Ordinul nr. 131 din 22 iulie 002 al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Unele din obiectivele principale ale Legii nr. 1466 din 29.01.1998 „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” sunt protejarea suveranităţii, asigurarea securităţii economice a ţării şi dezvoltarea economiei naţionale prin intermediul stimulării activităţii economice externe. Legea menţionată a fost adoptată în anul 1998 şi pînă în prezent a suferit unele modificări. Ultimele modificări au fost operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 33 din 06 martie 2012 (Monitorul Oficial nr. 99-102/330 din 25 mai 2012) (în continuare Lege). Legea prevede modificări tehnice ce favorizează în continuare implementarea eficientă a prevederilor Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998, precum şi ajustarea acesteia la obiectivele principale stipulate în Strategia naţională de dezvoltare a Republicii Moldova.

Serviciile electronice fiscale prestate de Î.S. „Fiscservinform” au fost implementate reieşind din necesităţile contribuabililor. Utilizarea lor prevede o serie de avantaje, care vin să eficientizeze lucrul prestat de fiecare persoană în parte, astfel încît, să se contribuie continuu la ridicarea nivelului de productivitate a întreprinderii, indiferent de tipul şi natura ei: particulară sau de stat.

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

«Faptul că activez în cadrul Serviciului fscal încă din 1998 îmi oferă avantajul de a şti exact ce acțiuni concrete trebuiesc demarate pentru a schimba imaginea Fiscului»

Două pietre de temelie a oricărei organizaţii sunt oamenii şi procesele. Dacă persoanele sunt motivate să lucreze din greu, pînă cînd procesele de lucru sunt împovărătoare şi cele neesenţiale sunt încă prezente, performanţa organizaţiei va fi una scăzută. Remodelarea proceselor de lucru (Business Process Reenginering — BPR) este cheia transformării modului în care oamenii lucrează1.

Dle Vicol, aţi comunicat la primul briefing susţinut, că printre cele trei priorităţi ale Dvs în calitate de șef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat este îmbunătăţirea activităţii Serviciului Fiscal. Ce acţiuni planificaţi în acest sens, respectiv, pe intern și care va fi impactul lor asupra contribuabililor? Accentul în mod prioritar va fi pus pe factorul uman. Sunt multe teorii internaţionale care fac referire la importanţa care-i revine intr-un proces factorului uman. Ideea este că fiecare persoană într-o funcţie, indiferent care ar fi aceasta, are o perioada de manifestare care de obicei durează de la 3 la 5 ani, respectiv aceasta este formată din perioada de studiu, atunci când persoana e curioasă și vrea să cunoască lucruri noi, apoi urmează perioada de implementare a cunoștinţelor cu obţinerea rezultatelor așteptate, respectiv urmează ultima perioadă care poate fi calificată ca fiind cea mai vulnerabilă reiesind din faptul că persoana are senzaţia obținerii rezultatelor mari fără a depune careva eforturi speciale deoarece în conștiinţa acesteia este autoevaluarea greșită că ar cunoaște totul.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova, ca şi al altor ţări, este bazat pe conformarea voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale către buget. În acest sens, instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, este foarte important, chiar primordial. De aceea, activitatea Serviciului fiscal trebuie să fie îndreptată spre oferirea unor soluţii optime şi competente contribuabililor, concretizate într-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, bazate pe realizările de ultimă oră în domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare fiscală.