Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent vor fi majorate cu 1,089 mld. lei sau cu 4,1% și vor constitui 27, 49 mld. lei. În Monitorul Oficial din 24 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 188 din 22 septembrie 2021 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 (nr.255/2020).   Astfel, au fost majorate cu 1,204 mld. lei veniturile  din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care, în urma precizării, vor atinge 16,284 mld. lei. Totodată, au fost majorate cheltuielile la capitolul protecție socială din resursele generale ale BASS cu 376 mil. lei și a celor finanțate din contul bugetului de stat – cu 713 mil. lei.

În urma deciziei judecătorești emise în anul 2022, debitorul este obligat să transmită un mijloc fix (bun imobil) în contul datoriei, în vederea stingerii obligației față de creditor. Asupra mijlocului fix a fost aplicat sechestru. Cum se documentează transmiterea proprietății sechestrate? Creditorul are obligația de a calcula/achita TVA la transmiterea proprietății sechestrate de către debitor? Cum reflectă creditorul tranzacția respectivă în Declarația privind TVA?

Подлежит ли налогообложению доход, полученный физическим лицом, не осуществляющего предпринимательскую деятельность, в результате экспроприации земельного участка для общественно-полезных целей?   В соответствии со ст. 46 ч. (2) Конституции РМ, никто не может быть лишен своего имущества иначе как в случае установленной законом общественной необходимости, при условии справедливого и предварительного возмещения.

Estimarea veniturilor prin metode indirecte reprezintă o procedură prin care autoritatea fiscală determină venitul impozabil al unei persoane fizice, în baza unei analize a situației sale fiscale, atunci când veniturile reale nu sunt declarate integral sau lipsesc cu desăvârșire.

Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Legislația fiscală în vigoare prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei (art. 231 alin.(4) din Codul fiscal).

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) anunță despre lansarea unui nou concurs de Granturi pentru companiile din Republica Moldova orientate spre ecologizarea proceselor de producere/prestări servicii. Valoarea grantului este de  până la 200 mii lei, iar contribuția proprie este de minim 30%.  

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Cifra de afaceri în comerțul intern de bunuri cu amănuntul în trimestrul I al anului curent a constituit 15,1 mld. lei, fiind în creștere cu 6,6% față de aceeași perioadă din anul 2020. Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova, în care se constată că evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației denotă o îmbunătățire a cererii din partea populației.   Potrivit documentului, volumul cifrei de afaceri în comerțul cu servicii prestate populației a crescut cu circa 31% față de trimestrul I din anul precedent în prețuri comparabile și a constituit 6,1 mld. lei.

În cazul în care entitatea a încheiat un  contract de prestări de servicii cu persoana fizică pe o  perioadă de trei luni, entitatea va fi în drept să-i acorde scutiri acesteia? Potrivit art. 88 alin. (5) din Codul fiscal (CF) veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obținute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reține impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

La solicitarea unui grup de cinci persoane fizice, care nu sunt angajate în câmpul muncii, întreprinderea „X” (plătitoare a TVA) a efectuat achitarea costului testului COVID-19 la un laborator privat. Care este regimul fiscal al plăților respective pentru întreprinderea „X” și beneficiarii persoane fizice?   Pentru început, e necesar de stabilit care este aspectul juridic al plăților respective.  

Prezentul ghid a fost elaborat conform cerințelor Codului muncii al RM nr. 154-XV/2003 (în continuare Codul muncii), Legii salarizării nr. 847-XV/2002, Regulamentului cu privire la acordarea unor garanții și compensații salariaților care îmbină munca cu studiile aprobat prin HG nr. 435/2007, Regulamentului cu privire la delegarea salariaților entităților din RM aprobat prin HG nr. 10/2012, Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale și alte acte normative în baza prevederilor HG nr. 426/2004 privind modul de calcul al salariului mediu.

Pe parcursul semestrului I al anului curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Munci (ANOFM) au fost înregistrate circa 15,4 mii locuri de muncă vacante şi aproximativ 17,9 mii șomeri, fiind menținut un echilibru între cererea și oferta de forță de muncă, potrivit raportului ANOFM.   Astfel, comparativ cu semestrul I al anului precedent, numărul locurilor de muncă vacante înregistrate a crescut în perioada de referință cu 24%, iar numărul șomerilor a scăzut cu 36%.   Persoanele fără o calificare profesională înregistrate cu statut de șomer

La entitățile avicole cu ciclu închis de producție puișorii eclozionați din secțiile de incubație timp de 12 ore sunt transferați în etapa de creștere a tineretului

Contextul regional actual, precum și cel național, reflectă necesitatea identificării soluțiilor optime de racordare a sistemului fiscal la condițiile existente,

Dacă în rezultatul reparației nu se majorează durata de funcționare utilă ( de exemplu, schimbarea unei părți a mijlocului fix), atunci cheltuielile de reparație le putem trece la cheltuieli curente?

În cazul în care persoana întreținută a obținut o moștenire în mărime de 25 000 de lei, va avea dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută reglementată la art. 35 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 35 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual.

Фирма X приобрела в собственность у фирмы Y здания, сооружения, которые расположены на земельном участке, являющемся собственностью сельской примэрии. Договоренностей о пользовании участком (аренды, суперфиция и т.п.) между примэрией и фирмой X нет. Не было их и у предыдущего собственника зданий, сооружений – фирмы Y. Возникают ли у фирмы X обязательства по налогу на недвижимое имущество за здания, сооружения, а также за земельный участок, на которых они расположены? Если обязательства возникают, то оценочная стоимость будет применяться от всей площади участка или от площади, занимаемой зданиями?