În luna martie toate pensiile şi prestaţiile sociale au fost achitate la timp și în volum deplin, în aceste scopuri fiind transferate 1624496,7 mii lei, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale. CNAS informează că mai multe pensii şi prestaţii sociale au fost majorate în acest an. De la 1 ianuarie 2019, au crescut cu 10% pensiile care nu au atins suma de 1589 de lei, minimul de existenţă pentru pensionari pentru semestrul I al anului precedent. De această majorare au beneficiat peste 453 mii de persoane.

Ministerul Finanțelor este în proces de elaborare a unei strategii pe termen mediu privind salarizarea în sectorul bugetar. O declarație în acest sens a făcută astăzi de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei întrevederi cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM). Părțile au discutat despre Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, majorarea fondului de salarizare, precum și reformele preconizate în acest domeniu.

Beneficiarii de pensii al căror cuantum nu depășește 3 mii de lei vor beneficia de un ajutor unic majorat în sumă de 900 lei. Hotărârea nr. 659 din 3 septembrie 2020 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 504/2020 cu privire la acordarea suportului financiar unic beneficiarilor de pensii și alocații sociale de stat a fost publicată în Monitorul Oficial.   Sporirea măsurilor de protecție socială a persoanelor cu venituri mici se va aplica în contextul indexării de la 1 octombrie curent a pensiilor cu 1,07%.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. Astfel, bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 se aprobă atât la venituri, cât și la cheltuieli în sumă de 23,4 mld. lei, veniturile fiind în creștere cu 9,6% comparativ cu cele precizate pentru anul curent, iar cheltuielile – cu 7,3%. După cum a anunțat ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu, în structura veniturilor de stat resursele generale ale BASS vor constitui 63,6%, iar transferurile din cadrul bugetului de stat – 36,4%. Potrivit proiectului, contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii (taxa fixă anuală) se stabilește în mărime de 10740 de lei, pentru anul curent aceasta a fost stabilită în mărime de 9456 lei.

Informația succintă ce ține de situaţia social-economică în mun. Chişinău pentru primele trei luni ale anului curent a fost recent publicată de Biroul Național de Statistică. Unele aspecte ce țin de evoluția economică sunt prezentate în continuare.   Potrivit documentului, în capitală cifra de afaceri în industrie a sporit cu 6,8% comparativ cu lunile ianuarie-martie din anul precedent. Volumul producției industriale a fost în creștere cu 5,8% datorită producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, acestea majorându-se cu 28,4%. În aceeași perioadă au fost raportate descreșteri în industria extractivă (cu 15,2%) și în industria prelucrătoare (cu 1,5%).

În ședința de ieri, 30 noiembrie 2020, Executivul a examinat și a aprobat proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2021 (FAOAM).   Documentul prevede că contribuţia de asigurări sociale de stat (CAS) obligatorii în sumă fixă anuală (taxa fixă anuală) la BASS va constitui 11331 de lei (pentru plătitorii specificați la pct.1.6, 1.7 şi 1.8 din anexa nr.1 la Legea nr.489/1999) și de 24255 de lei – pentru plătitorii specificaţi la pct.1.61 din aceeași anexă. Pentru plătitori şi în condiţiile specificate la pct.1.9 CAS se stabileşte în mărime de 2886 de lei.

În anul 2022, termenul-limită de prezentare de către contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru perioada fiscală 2021 este data de 3 mai. Tradițional, publicația noastră vine în sprijinul cetățenilor cu recapitularea elementelor de bază ce țin de prezentarea CET18, oferind răspunsuri la unele întrebări.   Cine are obligația de a prezenta Declarația CET18?  

Biroul Național de Statistică comunică că preţurile medii de consum în luna octombrie comparativ cu septembrie 2020 au crescut cu 0,11%, majorarea fiind determinată de creșterea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,33% și la serviciile prestate populației cu 0,05%.   Totodată, în luna octombrie faţă de luna precedentă au scăzut preţurile la fructe proaspete (cu 4,3%), cartofi (cu 3,5%), legume proaspete (cu 0,3%), carne de pasăre și crupe (cu câte 0,3%), iar creşteri de preţuri au fost înregistrate  la fructe de livadă sâmburoase (cu 26,3%), ouă de găină (cu 11,8%), ulei de floarea soarelui (cu 4,4%), făină de porumb (cu 1,0%), lapte și produse lactate (cu 0,8%).

În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022, la evaluarea eligibilității pentru acordarea dreptului la ajutor pentru perioada rece a anului, nu se va aplica scorul indicatorilor de bunăstare (testul proxy), ceea ce presupune că nu se vor lua în considerare bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate/folosinţă familia, prin derogare de la Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social.   Ministerul Muncii și Protecției sociale propune pentru consultări publice proiectul  de hotărâre de Guvern ce presupune modificarea condițiilor de stabilire și acordare a ajutorului pentru perioada rece a anului.

Veniturile lunare disponibile ale populației în anul 2021 în medie per persoană au constituit 3510,1 lei, fiind în creștere cu 13,4% față de anul 2020. În termeni reali, cu ajustarea la indicele mediu anual al prețurilor de consum, indicatorul a înregistrat o creștere de 7,8%, denotă datele din Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) realizată de Biroul Național de Statistică.   Potrivit datelor publicate, câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,8% în veniturile totale, care s-a majorat anul trecut cu 0,6 p.p. în raport cu anul precedent. A doua după importanță sursă de venit au fost prestațiile sociale,

Autoritățile continuă discuțiile privind măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021, astăzi, 23 octombrie, documentul fiind discutat pe platforma Clubului Presei Economice, cu participarea ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, secretarului de stat, Dorel Noroc, experților economici și reprezentanților mediului de afaceri.   Serghei Pușcuța s-a referit la contextul bugetar al anului 2020, care a fost marcat de situația epidemiologică, dar și de secetă. După cum a menționat ministrul, cea mai afectată perioadă a fost luna aprilie, când veniturile au scăzut în medie cu circa 30% comparativ cu luna similară din anul 2019. Totodată, vicepremierul a dat asigurări că în ultimele trei luni ale anului curent vom avea un sistem bugetar echilibrat, ținând cont de faptul că în această perioadă, tradițional, se efectuează cele mai multe cheltuieli din buget.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, susținut de Guvern în cadrul ședinței acum o oră, propune oferirea contribuabililor plătitori de TVA a dreptului de a solicita rambursarea TVA, ceea ce va spori semnificativ lichiditatea întreprinderilor. Impactul bugetar al acestei inițiative se estimează la 1 mld. lei. Conform Programului de rambursare a TVA (Program), care este parte componentă a proiectului, subiecţi ai Programului devin întreprinderile care au statut de contribuabili ai TVA și care înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară.

Aprobarea pachetului legislativ Pro Busines este una din principalele realizări ale Serviciului Fiscal de Stat din anul 2018, scopul fiind stimularea mediului de afaceri, creșterea veniturilor populației, reducerea economiei tenebre, a salariilor în plic, a evaziunii fiscale și a veniturilor nedeclarate. Constatarea se conține în Raportul de activitate al SFS pentru anul 2018. Reamintim că în Monitorul Oficial din 17 august 2018, au fost publicate cele trei legi ce fac parte din pachetul legislativ de reformă în domeniul fiscal. Astfel, cele mai importante prevederi ale reformei se referă la: • reducerea cotei impozitului pe venit pentru persoanele fizice de la 18% la 12%, prin stabilirea unei cote unice

Conform datelor provizorii  privind evoluţia conturilor internaţionale ale Republicii Moldova în trimestrul I 2020publicate de Banca Națională a Moldovei, deficitul contului curent al balanței de plăți a RM, în trimestrul I 2020, s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-martie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB. Deficitul a constituit $188,80 mil., în scădere cu 20,9 la sută. Raportat la PIB, contul curent a constituit -7,6 la sută (față de -9,9 la sută în trimestrul I 2019). Această dinamică a fost determinată de majorarea excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat.

În categoria infracțiunilor economice incriminate de Codul penal (în continuare – CP) este prevăzută și infracțiunea de insolvabilitate intenționată (art. 252 din CP). Remarcăm că infracțiunea de insolvabilitate intenționată este reglementată de CP în trei variante-tip şi în două variante agravante

Orice entitate – persoană fizică sau juridică, atât de drept public, cât şi privat, care desfăşoară activitate de întreprinzător, organizațiile necomerciale, inclusiv instituțiile publice, autoritățile publice centrale și locale, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare,

Astăzi, 18 aprilie, a fost lansat proiectul de asistență pentru reforma guvernanței în cadrul întreprinderilor de stat ce urmează a fi implementat în cadrul Agenției Proprietății Publice (APP), cu suportul Fundației Soros Moldova și cu sprijinul Centrului Analitic Expert-Grup.   Proiectul își propune digitalizarea informației despre gestiunea proprietății publice și să consolideze capacitatea APP în vederea aplicării principiilor bunei guvernări în cadrul întreprinderilor de stat. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea comunicării APP cu publicul privind activitatea întreprinderilor de stat, precum și elaborarea unui cadru legal eficient pentru fortificarea guvernanței corporative, în corespundere cu recomandările Fondului Monetar Internațional.

În ședința de ieri, 28 noiembrie 2018, Executivul a decis majorarea salariilor pentru personalul angajat în instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Astfel, se prevede că salariul medicilor va crește cu 20%, iar al personalului medical – cu 10%. Majorările se vor aplica începând cu luna decembrie 2018 și de ele vor beneficia peste 48 mii de angajați medicali. Potrivit informațiilor, dacă în prezent medicii de familie cu o vechime în muncă de până la 10 ani au un salariu de funcție de 5210 lei, acesta va crește până la 6510 lei. Totodată, pentru medicii din asistenţa medicală urgentă prespitalicească cu un stagiu similar, salariul de funcție va fi majorat de la 4160 de lei la 5200 de lei.

Autorizarea operațiunii privind acordarea de către rezidenți în favoarea nerezidenților a împrumuturilor/creditelor financiare este reglementată de Legea nr.62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.62/2008) și Regulamentul privind autorizarea unor operaţiuni valutare de către BNM,

Clienții întreprinderilor specializate, în unele cazuri, transferă către acestea elemente de imobilizări corporale în schimbul conectării la rețele și furnizării continue a apei, energiei electrice, energiei termice, gazelor naturale. În cele mai dese cazuri, imobilizările corporale sunt transmise gratuit în baza unor prevederi legale.  Situația ce ține de transferul de active de la clienți către întreprinderile specializate este actuală de zeci de ani.