Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituție parte componentă a sistemului de drept şi securitate al statului, cu misiunea de a asigura securitatea economică a țării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale, facilitarea comerțului internațional legitim şi protejarea societății, aplicând uniform şi imparțial legislația vamală.

Două facilități acordate de patron angajaților – hrana asigurată şi tichetele de masă — au fost prezentate și analizate în cadrul seminarului cu genericul Nouătăți legislative 2018 – principalele provocări pentru entități , organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova. Cheltuielile pentru hrană asigurată a angajaților au fost reglementate prin Hotărîrea Guvernului nr.144 din 26.02.2004 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cuantumul şi criteriile de stabilire a cheltuielilor suportate şi determinate de angajator pentru transportul,

Proiectele investiționale strategice, pentru care urmează a fi încheiate acorduri de investiții, vor corespunde obligatoriu la cel puțin 5 criterii. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern ce ține de aprobarea Regulamentului cu privire la modul de elaborare, încheiere și de monitorizare a implementării acordurilor de investiții cu privire la proiectele investiționale strategice.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

Potrivit unei analize  efectuate de Biroul Național de Statistică, în mun. Chișinău în ianuarie-martie 2020 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 2194,5 mil. lei, fiind în descreștere cu 2% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Investiţiile în imobilizări necorporale au înregistrat o descreştere de 20,2% faţă de ianuarie-martie 2019, iar investiţiile în imobilizările corporale au constituit 2120,8 mil. lei, fiind în scădere cu 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Sursa principală de finanţare a investiţiilor a fost mijloacele proprii ale investitorului, ponderea cărora a constituit 76,0%. 

Conform art. 1 din Codul muncii (CM), angajator  este  persoană juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă încheiat conform prevederilor CM, iar salariat – persoană fizică care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.   Definiția contractului individual de muncă este oferită în art.45 din CM și reprezintă înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii,

Pentru implementarea în anul curent a proiectelor de interes local, în cadrul Programului bugetului civil lansat de primăria mun. Chișinău, vor fi alocate 3 mil. lei. Finanțarea va fi efectuată prin intermediul Procesului de bugetare participativă ce are drept scop promovarea ideilor inovative ale cetățenilor, cu un impact benefic pe termen mediu și lung, pentru locuitorii municipiului.   Obiectivul programului elaborat de autoritățile capitalei este axat pe creşterea gradului de asumare şi implicare a cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului, asigurarea transparenței, iniţierea și stimularea democrației participative.  

În anul 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut din economia națională a constituit 7356,1 lei. În valoare nominală, acesta este în creștere față de anul 2018 cu 14,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, în trimestrul IV al anului 2019 câștigul salarial mediu lunar a fost de 7813,1 lei, înregistrând o majorare cu 11,8% față de trimestrul IV 2018. În această perioadă, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar a constituit 6564,1 lei, cu 7,7% mai mult decât în trimestrul IV din anul 2018, iar în sectorul real al economiei – 8287,0 lei, în creștere 12,9% față cel înregistrat cu un an mai devreme.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Un medic a depus cerere de chemare în judecată împotriva instituției medico-sanitare publice (în continuare – IMSP) în care activa cu privire la recunoașterea evenimentului ca fiind accident de muncă, încasarea indemnizației, repararea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii medicul a invocat că, conform ordinului de angajare şi a contractului individual de muncă, este angajatul IMSP, în funcţia medic psihiatru narcolog de gardă. La data de 8 decembrie 2016, când se afla la serviciul de gardă, fapt confirmat de IMSP, de către doi pacienții i-au fost aplicate multiple lovituri cu o rangă metalică, cauzându-i astfel mai multe vătămări corporale.

Prim-ministrul Ion Chicu a convocat o ședință în baza informației despre problemele semnalate de oamenii de afaceri, care declară existența deficitului de forță de muncă disponibilă. Deficitul este cantitativ și calitativ, afectează direct competitivitatea afacerilor locale și compromite intențiile investiționale. Între timp,Programul de Acțiuni al Guvernului 2020-2023 este concentrat pe atragerea investițiilor, industrializarea țării și crearea locurilor de muncă. În opinia participanților la ședință, deficitul va deveni acut în sezonul desfășurării lucrărilor planificate pentru anul 2020 de construcție a drumurilor, când va fi solicitat un volum mare de resurse umane. Insuficiența forței de muncă poate compromite realizarea programului de acțiuni, motiv pe care companiile solicită simplificarea procesului de aducere a forței de muncă din afara RM.

În ultimul timp frecvent apar întrebări referitor la calcularea și achitarea impozitului pe bunurile imobiliare de către deţinătorii drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare proprietate publică de pe teritoriul Republicii Moldova, precum și de către arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile.   Categoria de contribuabili menționată supra, chiar dacă nu dețin în proprietate bunuri imobile, trebuie să prezinte calculul impozitului pe bunurile imobiliare luate în locațiune / arendă de la autorități / instituții publice.

În anul viitor cheltuielile de personal sunt estimate în sumă de 13 768,6 mil.lei sau 8,6% din PIB. Față de anul curent, acestea vor crește cu 1 308,0 mil.lei.Majorarea volumului cheltuielilor de personal este condiționată de creșterea salariilor angajaților din sectorul bugetar, precum și de restructurarea și crearea unor noi instituții.

Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar   va fi completată cu anexa ce va reglementa modul de evaluare sistemică și de reevaluare a funcțiilor în sectorul respectiv. Proiectul  a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali.   Potrivit documentului, sistemul de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar are drept scop sistematizarea funcțiilor generice conform grupurilor ocupaționale și subgrupurilor de funcții în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili poziționarea acestora în ierarhia funcțiilor existente în sectorul bugetar.

Este cunoscut faptul că calitatea produselor agricole obținute are o interacțiune directă cu resursele consumate pentru obținerea acestora și presupune că cu cât mai înalte sunt cerințele față de calitatea produselor, cu atât mai mari sunt costurile pentru obținerea lor. De fapt, acest lucru nu necesită demonstrare, însă în condițiile actuale dificile de activitate cu numeroasele sale provocări de diversă natură (economică, politică, socială, sanitară ș.a.), foarte frecvent acest aspect nu se ia în considerare din cauza majorării permanente a prețurilor la majoritatea resurselor și ca urmare a costului produselor.

Conform datelor prezentate în cadrul Conferinței Naționale pentru Antreprenoriat Social (Ediția VI) desfășurate în regim online pe data de 16 februarie, economia socială în Uniunea Europeană acoperă peste 14,5 mil. de angajați, ceea ce reprezintă circa 6,5% din populația aptă de muncă, iar 1 din 4 întreprinderi create în țările europene este o întreprindere socială.  În Republica Moldova acest fenomen este încă la etapa incipientă de dezvoltare, unul din motive fiind nivelul scăzut de conștientizare al conceptului de antreprenoriat social.  

Cum pot fi integrate soluțiile inovative, inclusiv digitalizarea, în sectorul agricol, care sunt perspectivele acestui domeniu în țara noastră și ce practici am putea prelua de la specialiștii din regiune? Acestea și alte subiecte au fost discutate în cadrul celei de-a doua ediții a Conferinței AgTech, care a reunit cei mai buni experți din sectorul agricol și digital.   Evenimentul este organizat de Agrobusiness cu suportul proiectului USAID Agricultura Performantă în Moldova (APM), în parteneriat cu proiectul Tekwill, și are ca scop încurajarea producătorilor agricoli să treacă la un alt nivel, utilizând echipamentele moderne.

Începând cu 1 mai 2020, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare – unități), se stabilește în mărime de 17,37 lei pe oră, sau 2935 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună. În ședința secretarilor de stat, care va avea loc pe data de 26 martie 2020, va fi examinat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr.165/2010.

Finalitățile urmărite prin adoptarea proiectului de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2021) sunt: o legislație fiscală și vamală favorabilă dezvoltării economice; consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice; susținerea mediului de afaceri, se spune în nota informativă a proiectului.  

 La 30 martie 2021 P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” marchează 10 ani de activitate. Cu acest prilej, pentru ediția nr.3 (66), am pregătit o serie de materiale. În ediția jubiliară vă oferim, în rubrica Prim-plan, un interviu cu directorul Publicației, doamna Rodica Musteața-Staci, care se referă la unele realizări obținute pe parcursul anilor, la provocări, precum și la prioritățile de viitor. Totodată, cu ocazia marcării jubileului, în ediție sunt publicate mesaje de felicitare din partea fondatorului și partenerilor revistei. De asemenea, venim cu o noutate pentru cititorii noștri – lansarea rubricii dedicate Resurselor minerale,