La 24 octombrie a fost publicat în Monitorul Oficial Regulamentul cu privire la procedura de plasare/scoatere a mărfurilor în/din zonele libere, aprobat prin Ordinul Serviciului Vamal nr.362-O din 1 octombrie 2024, ce a intrat în vigoare data publicării. Odată cu intrarea în vigoare a noului Regulament, a fost abrogat Ordinul SV nr. 512-O/2023.

Ori de câte ori formarea liberă a prețurilor nu este posibilă sau recomandată, pentru asigurarea echilibrului economic la nivel macro, în luarea deciziilor de preț intervine statul. Întru recuperarea costurilor pentru asigurarea securității aprovizionării și dezvoltării durabile a unor sectoare din sfera economică și, pe de altă parte, în vederea protecției consumatorului, devine evidentă tendința de controlare a economiei naționale.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 18 septembrie 2025, a stabilit rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 6 la sută anual, diminuând indicatorul aprobat la data de 7 august curent cu 0,25 p.p.

Forța de muncă (populația activă) a Moldovei, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 833,9 mii persoane, fiind în descreștere cu 0,8% în trimestrul I al anului curent față de datele din ianuarie-martie ale anului 2020, când aceasta se cifra la 840,5 mii. Datele publicate de Biroul Național de Statistică (BNS) denotă că ponderea bărbaților (cu indicatorul de 52,8%), a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea din mediul urban (53,4% și, respectiv, 46,6%).   Rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a constituit 39,3%, fiind în creștere moderată față de nivelul anului precedent (în trimestrul I al anului 2020 – 39,1%).

Vineri, 21 martie curent, se vor desfășura lucrări de mentenanță a Sistemului Informațional „Trezoreria”, anunță Ministerul Finanțelor informează că. Pe durata acestor lucrări tehnice, finanțarea documentelor de plată nu va fi posibilă. Astfel, pentru a evita eventuale depășiri ale termenelor de plată scadente la 21 martie 2025,

La situația din 31 ianuarie 2021, soldul creditelor în economia națională a marcat o creştere cu 9,4% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul linii ianuarie anul trecut, constituind 48,3 mld. lei, se constată în Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Astfel, soldul creditelor în monedă națională (64,2% din volumul total) a crescut în perioada analizată cu 13,8% față de ianuarie 2020, iar a celor în valută străină – cu 2,3%.   În luna ianuarie 2021 au fost acordate credite noi în valoare de 2,1 mld. lei,

Din cauza restricțiilor impuse de criza pandemică, majoritatea companiilor din Republica Moldova și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare și, astfel, formarea brută de capital a avut o contribuție de -8,5% la evoluția PIB, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele nouă luni ale anului 2020 investițiile în active imobilizate a scăzut cu 4,4% și au constituit circa 15 mld. lei.  

Suma impozitului pe venit declarat spre plată în buget de contribuabilii persoane juridice pentru anul 2020 constituie 3,76 mld. lei, fiind în scădere față de anul 2019, când aceasta a constituit 4,18 mld. lei. Cea mai mare pondere a impozitului pe venit declarat provine din domeniul comerțului – 36%, iar cea mai mică – din agricultură și silvicultură (4%). Serviciul Fiscal de Stat a recepționat de la agenții economici 102 140 declarații privind impozitul pe venit pentru anul 2020, cu 2940 mai multe comparativ cu anul 2019, când au fost înregistrate 99 200 declarații, potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței de presă susținute, pe 28 mai, de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța.

Creșterea numărului de servicii fiscale digitalizate până la circa 95%; implementarea funcționalităților rapide și prietenoase pentru utilizator prin utilizarea declarațiilor precompletate;

În anul 2019 angajatorul mi-a înmânat carnetul de muncă în care erau înregistrate datele despre activitatea mea de muncă începând cu anul 1986. În curând voi atinge vârsta de pensionare, dar am constatat că mi s-a pierdut carnetul de muncă. Cum voi putea confirma că am activat începând cu anul 1986 dacă la momentul pensionării nu voi dispune de carnetul de muncă?

Din 10 ianuarie anul curent, odată cu publicarea în Monitorul Oficial și intrării în vigoare a Legii nr. 321 din 26 decembrie 2024 cu privire la modificarea Legii nr. 240/2024 cu privire la unele măsuri de sprijin pentru fermieri în legătură cu seceta din anul 2024, categoria beneficiarilor legii menționate a fost extinsă. Astfel, în temeiul Legii nr. 321/2024, prevederile Legii nr. 240/2024 se aplică debitorului care

22.01.24 - 26.01.24

Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 3,60 % anual. Decizia de politică monetară a fost aprobată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei.

În temeiul Legii nr.187 din 10 iulie 2025 pentru modificarea unor acte normative Codul de executare este completat cu art.160/1 în vederea reglementării excluderii procedurii judiciare de întoarcerea executării prin intermediul instanței de judecată, în cazul amenzilor contravenționale/penale.

În anul precedent au fost exportate mărfuri în sumă de $2485,2 mil., cu 10,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Din totalul exporturilor cele de mărfuri autohtone au constituit $1905,2 mil., ceea ce reprezintă 76,7%, acestea fiind în scădere cu 4,6% față de anul 2019. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $580,0 mil. (23,3%) și sunt în descreștere cu 25,8% comparativ cu anul 2019.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de lege care, în condițiile aprobării de către Parlament în redacția propusă spre examinare în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, va stabili un șir de măsuri de sprijin cu caracter temporar,

Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, a elaborat raportul Matricea COVID 19 de impact al crizei legate de pandemie  asupra sectoarelor economice (conform definiției în CAEM). Matricea de politici pentru recuperarea economică în condiții de pandemie conține acțiuni grupate în trei categorii:   Reducerea constrângerilor normative în suportul sectorului privat afectat de criza pandemică Oferirea facilităților și reducerea constrângerilor administrative în domeniul fiscal Oferirea suportului de stat pentru dezvoltarea sectorului privat afectat de pandemie.

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, retransmisie a programelor audiovizuale) în trimestrul II al anului curent s-a diminuat comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 6,8%, constituind 1,4 mld. lei, conform Raportului  publicat  de Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).   Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2020, volumul total al vânzărilor efectuate de furnizorii de telefonie mobilă a înregistrat o scădere de 9,9% faţă de aceeași perioadă din 2019 şi a atins cifra de 707,1 mil. lei. Totodată, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă s-a micșorat cu 5% şi a constituit peste 4,2 mil. utilizatori. În același timp, din numărul total al utilizatorilor, ponderea celor activi a constituit 79,3%, iar a celor pasivi – 20,7%.

În Parlament în calitate de inițiativă legislativă este înregistrat un proiect care prevede instituirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar destinate fermierilor, în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică și atmosferică din anul 2024.

În trimestrul III al anului curent, câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău a constituit 9489,7 lei, fiind în creştere cu 9,3% faţă de aceiași perioadă din 2019 şi cu 17,5% mai mare comparativ cu câştigul salarial mediu pe ţară (8074,3 lei), potrivit raportului Situația social-economică a mun. Chișinău în ianuarie-septembrie, publicat de Biroul Național de Statistică.    Astfel, în trimestrul III al anului 2020 în sectorul bugetar câștigul salariul mediu lunar a constituit 8880,9 lei, cu 9,5% mai mult faţă de trimestrul III din anul precedent, iar în sectorul real acest indicator a constituit 9608,6 lei şi a crescut cu 9,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2019.