Lista politicilor care vor fi abordate în cadrul discuțiilor cu reprezentanții Fondului și ai Comisiei Europene ar putea continua. Mai important însă decât a face o trecere în revistă exhaustivă a subiectelor de interes care vor face obiectul negocierilor, este să remarcăm faptul că avem de-a face cu un dialog în care ambele părți își spun punctul de vedere și încearcă să colaboreze pentru elaborarea celor mai bune soluții. Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană încep marţi prima misiune de evaluare a noului acord stand-by aprobat în septembrie la Washington.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Vinieta — taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicolele neînmatriculate în Republica Moldova se aplică începînd cu 1 noiembrie 2012. Perceperea vinietei se efectuează de către organul vamal, care eliberează un certificat standardizat ce confirmă achitarea vinetei și termenul de valabilitate. De la începutul anului curent Serviciul Vamal a eliberat peste 200 de mii vinete, care în sumă au alocat un venit de peste 25 mln lei în bugetul de stat al țării.

La nivel macroeconomic, procedurile insolvabilităţii permit societăţii a se dispensa de intreprinderile care au devenit un balast pentru o economie sănătoasă. La nivelul unei întreprinderi, procesul de insolvabilitate poate fi varianta optimă, iar uneori şi unică alternativa de soluţionare a dificultăţilor întreprinderii, prin lichidarea acesteia sau prin aplicarea instrumentelor de depăşire a crizei şi stării de insolvabilitate. Nu sunt rare cazurile cind iniţierea procedurii de insolvabilitate se soldeaza cu revigorarea afacerii agenţilor economici.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Conform prevederilor art. 134 alin. (2) din Codul fiscal, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat are dreptul să instituie posturi fiscale altele decît cele instituite în conformitate cu actele legislative şi alte acte normative.

Datele din Declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti constituie secret fiscal şi legea prevede expres cazurile şi organele în care această informaţie poate fi furnizată. Pentru a asigura secretul informaţiei, s-a mers pe mai multe căi, inclusiv limitarea numărului de funcţionari fiscali, implicaţi în recepţionarea declaraţiei menţionate.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoștinţă și călăuză în lucru modificările operate în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Сu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 368 din 23 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 27 mai 2011, nr. 87-90, p. II, art. 428) în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 au fost operate modificări, cele mai importante reglementări fiind următoarele:

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Inspectoratul Fiscal Principal de Stat aduce spre cunoştinţă şi călăuză în lucru modificările operate în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Сu privire la aplicarea ma-șinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”. Prin Hotărîrea Guvernului nr. 368 din 23 mai 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 27 mai 2011, nr. 87-90, p. II, art. 428) în Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 au fost operate modificări, cele mai importante reglementări fiind următoarele:

prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.09.2013 (publicată pe pagina web oficială a Primăriei mun. Chişinău www.chisinau.md la data de 09.04.2013), au fost aprobate cotele concrete noi ale taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială pe teritoriul mun. Chişinău;prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/3 din 29.09.2013 (publicată pe pagina web oficială a Primăriei mun. Chişinău www.chisinau.md la data de 09.04.2013), au fost aprobate cotele concrete ale taxei pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor pe teritoriul mun. Chişinău. Astfel, solicităm să vă expuneţi: care cote concrete ale taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială, stabilite pentru unităţile amplasate pe teritoriul mun. Chişinău, urmează a fi luate ca bază de către contribuabili la determinarea obligaţiilor faţă de bugetul local pentru trimestrul I al anului 2013 – cele stabilite prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.09.2013 sau cele în vigoare pînă la publicarea oficială a acesteia?dacă autoritatea publică locală va elibera, în cazul obiectelor impunerii cu taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor, autorizaţii de funcţionare suplimentare la cele în baza cărora se determină cuantumul taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială sau agenţii economici urmează să decidă de sine stătător dacă obiectele ce le aparțin se încadrează sau nu în categoria de unităţi stradale de comerţ şi/sau de prestare a serviciilor.

Activitatea magazinelor duty-free este reglementată de Codul vamal nr. 1149-XIV din 20 iulie 2000 (Secţiunea a 14-a) şi Regulamentul nr. 49 din 11 martie 2010 „Cu privire la modul de eliberare de către Banca Naţională a Moldovei a acordului pentru comercializarea mărfurilor contra valută străină liber convertibilă în magazinele duty-free”.

Contractul prevede doar modalitatea de achitare a plăţii de arendă, asigurarea măsurilor biotehnice în vederea păstrării diversităţii fondului de animale, dar şi paza lor contra braconierilor. Conform lit. b) art. 283 al Codului fiscal, de plata impozitului pe bunurile imobiliare (terenuri, loturi de pămînt) sînt scutiţi proprietarii şi beneficiarii ai căror terenuri şi loturi de pămînt sînt destinate fondului silvic şi fondului apelor, în cazul în care nu sunt antrenate în activitate de producţie. Reieşind din cele expuse şi din faptul că întreprinderea municipală nu desfăşoară activitate de producere, are sau nu întreprinderea municipală obligaţiunea de a prezenta calculul impozitului funciar şi, respectiv, de a achita impozitul?

Persoana, care intenţionează să activeze în baza patentei de întreprinzător, depune o cerere de eliberare a patentei la inspectoratul fiscal teritorial în raza căruia își are domiciliul sau la locul de desfășurare a activităţii preconizate. Patenta poate fi eliberată și de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul intenţionează să-și desfășoare activitatea în baza patentei, în cazul dacă în localitatea respectivă nu este amplasat inspectoratul (oficiul) fiscal. În acest caz, patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de aceasta.

Probabil n-a fost până acum în fruntea Inspectoratului Principal Fiscal de Stat o persoană care să se pronunţe atât de tranşant în vederea reformării sistemului fiscal ca actualul şef al autorităţii Ion Prisăcaru. Carenţele administrării fiscale, evaziunea, corupţia în rândul inspectorilor dar şi rezistenţa celor ce nu doresc schimbări, sunt doar unele dintre problemele care trebuie luate în calcul atunci când îţi propui un astfel de obiectiv. Şi mai există cel mai mare obstacol, mentalitatea cetăţenilor, care, în mare parte sunt departe de a percepe Fiscul drept o instituţie care lucrează în favoarea lor. Despre cum îşi propune să soluţioneze toate aceste chestiuni destul de dificile pentru a realiza în final reformarea sistemului, ne-a relatat Ion Prisăcaru, Şeful IPFS.

Dna Assunção Rocha deține un grad în domeniul controlului şi activează în calitate de inspector fiscal în cadrul departamentului regional din Porto. Deja de 7 ani şi pînă în prezent dumneaei este membru al unui grup specializat, care se ocupă de verificarea sectorului auto. Totodată, dna Assunção Rocha a efectuat cîteva controale privind impozitarea sectorului auto, inclusiv regimul T.V.A. aplicabil bunurilor de mîna a doua.

Sunt sigură că mulţi din cei care vor vedea titlul articolului s-ar putea gîndi că copiii nu sunt afectaţi de impozite şi că instruirea lor la tema dată este absolut inutilă. În opinia mea, ideea dată nu este întru totul adevărată. Deseori copiii pot auzi în mass-media cuvintele impozite şi buget; în magazin, făcînd cumpărăturile pot observa că pentru un singur produs sunt indicate două preţuri — cu şi fără T.V.A., ba chiar îşi pot auzi proprii părinţii vorbind despre careva plăţi faţă de stat, care ar reprezenta impozite şi taxe. În contextul dat, nu trebuie să neglijăm faptul că percepţia de bine şi rău se cultivă anume în copilărie şi viitorul nostru, al celora care suntem la moment adulţi, depinde de această percepţie. Or, de gradul de responsabilitate civică de care vor da dovadă copii noştri devenind maturi depinde nivelul traiului în viitor, inclusiv şi pensia care ne va fi plătită.

… desfăşoară activitate de comerţ din autovehicul, fără achitarea în buget a taxei pentru patentă pentru perioada următoare de valabilitate a patentei? A procedat corect organul de control care a emis decizia de încetare a valabilităţii patentei? Dacă este corect, atunci ce acţiuni poate să întreprindă titularul patentei vizavi de marfa rămasă în stoc, care este însoţită de documente de provenienţă?

Conform art. 83 alin. (2) al CF, sînt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit: 1. persoanele fizice rezidente (cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionarii fondurilor de investiţii) care au obligaţii privind achitarea impozitului;

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.