În declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, contribuabilul X a declarat venit rezultat în urma înstrăinării unui imobil (apartament), conform contractului de vânzare- cumpărare. Bunul imobil aparține contribuabilului în baza contractului de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață din anul 2006 (proprietate comună în devălmășie cu soțul), și conform contractului de determinare a cotelor-părți din proprietatea comună în devălmășie și înstrăinare prin donație a cotei părți din anul 2017 (soțul a donat soției cota parte a sa după divorț). În contractul de donație din 2017 este specificată valoarea bunului imobil indicată de către Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) conform Certificatului cu privire la valoarea bunului imobil stabilită în scopul impozitării.

Este în drept Asociația proprietarilor de locuințe privatizate să repartizeze suma impozitului funciar, calculat pentru terenul amplasat sub blocul locativ și adiacent acestuia, în contul obligațiilor aferente locatarilor – proprietari de apartamente?   Potrivit prevederilor art. 277 alin. (1) lit. a) și c) din CF, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și impozitul funciar sunt persoanele juridice și persoanele fizice rezidenți și nerezidenți ai RM – proprietari ai bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM; deţinători ai drepturilor patrimoniale (de posesie, de gestiune şi/sau de folosinţă) asupra bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM ce se află în proprietatea publică a statului sau în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale.

Câştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui angajat din mun. Chișinău în trimestrul II a fost de 10719,4 lei, fiind în creştere cu 15,3% faţă de aceeași perioadă a anului 2020,  comunică Biroul Național de Statistică. Indicatorul a fost cu 18,5% mai mare decât media pe ţară (9044,5 lei).   Potrivit informației publicate, în sectorul bugetar un angajat din capitală a avut un salariu mediu lunar de 9821,8 lei, cu 9,2% mai mult faţă de trimestrul II din anul precedent, iar în sectorul real –10891,2 lei şi s-a majorat cu 16,3% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Există obligația de a achita taxa pentru amenajarea teritoriului de către persoana care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției din apartamentul său, proprietate personală, pentru care deja se achită toate servicile comunale, inclusiv serviciile de salubrizare? Sistemul taxelor locale, procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării acestora, modul lor de plată, subiecții și obiectele impunerii, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate de Titlul VII al CF.

Acum solicitanții Programului de stat „Prima Casă” pot verifica starea dosarului în regim online. În acest sens, Organizația pentru Dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (ODIMM) a lansat o nouă aplicație tehnică care facilitează accesul la informații printr-un singur click. Pentru a verifica statutul dosarului, persoanele vor introduce codul personal (IDNP). Dacă la introducerea IDNP-ului nu este afișat tabelul cu date, atunci se va verifica corectitudinea ID-ului sau statutul dosarului la sucursala băncii comerciale la care a fost depusă cererea de credit.

Înregistrarea bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor în Republica Moldova este obligatorie. Dreptul de proprietate apare din momentul înscrierii acestuia în registrul bunurilor imobile. Înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil asigură recunoaşterea publică şi ocrotirea de către stat a acestor drepturi.

Suprafaţă totală a fondului locativ individual în localitățile urbane și rurale la situația din 1 ianuarie 2021 a constituit 89187,7 mii m2, divizați în 1,3 mil. locuințe. Datele sunt făcute publice de Biroul Național de Statistică (BNS) în baza informației deținute de autorităţile administraţiei publice locale, persoanelor juridice care dispun de fond locativ în localitățile urbane și rurale și Agenţiei Servicii Publice.   Pentru comparație, la situația din 1 ianuarie 2020 fondul locativ al RM a constituit 1302,1 mii locuinţe cu o suprafaţă totală de 88534,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane erau înregistrate 553,4 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 39391,6 mii m2 sau 42,5% din totalul fondului locativ înregistrat.

Executivul a prezentat rezultatele intermediare ale Programului guvernamental „Prima Casă”. De la lansarea Programului (26 martie 2018) până în prezent, prin intermediul acestuia au fost procurate 1375 locuințe. Dintre acestea, 1003 apartamente au fost cumpărate de familii, iar 372 – de tineri necăsătoriți. Programul Prima Casă a depășit așteptările Guvernului. Este mult mai eficient decât am crezut la prima etapă. Băncile au început să concureze între ele şi oferă dobânzi mai joase decât presupuneam. Pentru noi este important ca oamenii să rămână acasă, alături de familii, a spus Pavel Filip.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Ministerul Finanțelor a oferit date actualizate privind implementarea programului guvernamental ”Prima Casă”. Astfel, suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar în cadrul Programului de stat „Prima casă” constituie 40,5 mil. lei.

Suma totală a creditelor acordate de către băncile comerciale în cadrul Programului de stat „Prima casă” este de 2,77 mld. lei, valoarea totală a garanțiilor active – 1,38 mld. lei, iar suma compensațiilor acordate din bugetul de stat pentru acoperirea parțială a cheltuielilor pe care le suportă beneficiarii pentru achitarea creditului ipotecar constituie 40,5 mil. lei, comunică Ministerul Finanțelor.   Din 5499 beneficiari care și-au procurat o locuință prin intermediul Programului, 3794 sunt familii, iar 1705 sunt tineri necăsătoriți. Vârsta medie a solicitanților este de 31,4 ani. Valoarea medie a locuințelor procurate este de 604,30 mii lei.

În luna decembrie a anului 2022 au fost aprobate și publicate două ordine de modificare a Ordinului ministrului Finanțelor nr. 216/2015 cu privire la aprobarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar (în continuare – OMF nr. 216/2015), și anume

O întreprindere din mun. Bălți timp de o lună acordă servicii de instalare a unor echipamente companiei din mun. Chișinău. Pentru aceasta agentul economic din Bălți a închiriat de la două persoane fizice, pentru o perioadă de o lună două apartamente în mun. Chișinău în care vor locui angajații întreprinderii delegați. Are obligația sau nu întreprinderea în situaţia dată să declare ca subdiviziune apartamentele închiriate? Care este regimul fiscal al cheltuielilor suportate de întreprindere și, respectiv, veniturile obținute de persoanele fizice, proprietari ai apartamentelor?

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Potrivit art. 96 lit.b) din Codul fiscal (CF) în redacția Legii nr.229 din 1 noiembrie 2018 (în vigoare din 30 noiembrie 2018), se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10% la: — serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, prestate de către agenţii economici a căror activitate se atribuie la secţiunea I a CAEM; — produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a CAEM.

Conform art.96 lit.b) din Codul fiscal

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea insolvabilității nr.149. Obiectul excepţiei îl constituie textul ,,creanţelor persoanelor fizice, născute din contracte de investire în construcţia de locuinţe” din art. 50 alin. (2) lit. c) din Legea nr.149, ridicată de către autorul sesizării în dosarul pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru. Pe data de 18 octombrie 2012, între agentul economic ,,X” și agentul economic ,,Z” a fost încheiat un contract cu privire la investirea capitalului în construcție. Potrivit contractului, agentul economic ,,Z” a executat în beneficiul agentului economic ,,X” lucrări de finisare a fațadei blocului locativ.

Potrivit art.96 lit.b) din Codul Fiscal, se stabilesc cote reduse a TVA în mărime de: