În cadrul ședinței secretarilor generali a fost examinat un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației, ce are ca scop de a oferi previzibilitate pentru investitorii din domeniul IT.

Sectorul IMM este motorul economiei naționale, care, însă, este în faza de dezvoltare, având un potențial înalt nevalorificat. Companiile mici și mijlocii prezintă 98,6% din numărul total de întreprinderi, dintre care aproximativ 85,4% sunt micro-întreprinderi cu un număr mai mic de 10 angajați (în medie, 6 locuri de muncă per întreprindere), dar care asigură 60,1% din locurile de muncă și aproape 40% din volumul veniturilor din vânzări.   Pentru dezvoltarea în continuare a acestui sector autoritățile, cu suportul experților europeni, au elaborat conceptul Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (PACC), care  a fost prezentat astăzi, 15 aprilie,

Dialogul constant dintre mediul privat și autorități este un element-cheie al bunei funcționări a economiei. Ambele părți caută în permanență instrumente pentru a îmbunătăți interacțiunea, iar pentru a evalua această cooperare, este necesar ca periodic să se desfășoare anumite barometre/chestionare, pentru a înțelege „unde suntem” și ce trebuie de îmbunătățit.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni

În perioada 7-8 februarie 34 de companii debutante sau persoane fizice, care intenționează să înființeze o afacere, prezintă ideile inovatoare în fața Comitetului de evaluare al Programului de susținere a inovațiilor digitale și Startup-urilor tehnologice.

”Viitorul este acasă” este sloganul Programului de stat „Prima casă” (în continuare – Program), care a fost aprobat prin Legea nr. 293/2017, scopul acestuia fiind facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziția unei locuințe, în special pentru familii tinere, prin contractarea de credite garantate parțial de stat. Programul este unul național, aplicabil pe întreg teritoriul Republicii Moldova și poartă un caracter social, reprezentat de intervenția statului în procesul de garantare a creditelor. De la momentul lansării la 26 martie 2018, condițiile de aderare la Program au suportat mai multe intervenții, fiind extinse categoriile beneficiarilor, vârsta acestora, prevederile de acordare a compensațiilor etc. În continuare

Topul celor mai bine plătite locuri de muncă realizat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la începutul anului curent include salarii oferite de angajatori cuprinse între 10 mii lei și 40 mii lei pentru funcțiile vacante de electrician auto, vopsitor auto, mecanic auto și lăcătuș.   Salariu maxim de 30 mii lei se oferă pentru cele 13 funcții vacante de programatori, iar salarii maxime de 25 mii lei sunt propuse la ocuparea funcțiilor vacante de șef laborator, maistru sector, plăcător cu plăci, inginer, electrician sector etc.  

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Agenția Achiziții Publice reamintește autorităților contractante despre obligația prezentării până marți, 1 februarie curent, a dării de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică.   Menționăm, potrivit pct. 24 din Regulamentul cu privire la achiziţiile publice de valoare mica, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 665/2016, autoritatea contractantă este obligată să întocmească şi să prezinte Agenţiei Achiziţii Publice anual, până la data de 1 februarie a anului următor, inclusiv în varianta electronică, o dare de seamă privind contractele de achiziţii publice de valoare mică semnate şi înregistrate în perioada de referinţă.

În procesul înregistrării și evaluării bunului imobil construit de familia noastră, departamentul cadastral a indicat în destinație „locativ”, dar în realitate această construcție este un business-centru. Acum am primit avizul de plată la impozitul pe avere, în care este inclusă și clădirea centrului de business. Ce trebuie să întreprindem pentru a exclude acest obiect din avizul de plată?   Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit pe avere  constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

În luna august 2020, prețurile producătorului în industrie s-au majorat comparativ cu luna iulie curent cu 0,2%, față de august 2019 – cu 2,1%, iar față de decembrie 2019 – cu 1,9%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă în luna august curent prețurile producătorului s-au majorat față de iulie curent cu 0,5%, față de decembrie 2019 – cu 0,9% și s-au redus față de august 2019 cu 0,9%.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),

Cel mai bine plătit loc de muncă, conform Topului prezentat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, este cel de maistru de sector (electricitate) pentru care se propune un salariu maxim de 25 mii lei și minim de 18 mii lei.   Acesta este urmat de salarii maxime de 20 mii lei propuse pentru funcții vacante precum: declarant vamal (Ungheni), director executiv, inginer programator, inginer electronist (Chișinău), consultat (Ialoveni), director de producție (Fălești), conducător auto (Ceadâr-Lunga).

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Sporirea competitivității și productivității companiilor din Republica Moldova prin înlocuirea echipamentelor existente cu cele moderne, utilizarea soluțiilor tehnologice inovatoare, inclusiv echipamente, software și alte servicii sunt scopurile implementării Programului de retehnologizare și eficiență energetică a IMM-urilor, ce urmează a fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor generali din 27 mai, fiind considerat pregătit pentru inițierea procedurii de avizare/expertizare și consultare publică.

În conformitate cu prevederile pct.78-79 al SNC „CPD” restituirea subvențiilor se înregistrează ca diminuare a veniturilor anticipate și a valorii activelor rambursate sau majorare (restabilire) a datoriilor față de stat și/sau alți creditori decontate anterior. În cazul în care suma subvenției rambursate depășește venitul anticipat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaște ca cheltuieli curente.

În ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” este publicat articolul „Perfecționarea contabilității unor costuri de materiale directe din fitotehnie” elaborat de Igor Balan, în care autorul atrage atenția că trăsăturile caracteristice ale sectorului fitotehnic, determinate de particularitățile dezvoltării - interconexiunea strânsă între reproducerea economică şi cea biologică; evoluția perioadei de transformare biologică de la etapa de creștere la cea de degenerare și reproducere; variabilitatea mărimii recoltei pe ani etc. influențează cantitatea şi calitatea produselor obținute, tehnologiile aplicate şi, respectiv, componența costurilor şi suma acestora în raport la un hectar de terenuri sau la un chintal de produse obținute.  

În cadrul evenimentului „Business Bridges Spain-Moldova” au fost prezentate oportunitățile investiționale ale țării noastre din domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, construcțiilor, din sectorul energetic, industriei ușoare, infrastructurii drumurilor, turismului etc. La eveniment au participat reprezentanții Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenției de Investiții, Ambasadei RM în Regatul Spaniei, Confederației salariaților spanioli și Camerei de Comerț din Spania.   Potrivit Iulianei Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, relațiile bilaterale dintre Moldova și Spania au înregistrat o tendință pozitivă în ultima perioadă. Astfel, volumul comerțului exterior, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat suma de $45,435 mil., în creștere cu peste 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. 

În luna iulie 2020 prețurile producătorului în industrie s-au micșorat față de luna iunie curent cu 0,1%, comparativ cu iulie 2019 prețurile s-au majorat cu 1,9%, iar față de decembrie 2019 – cu 1,7%, anunță Biroul Național de Statistică.   Astfel, în industria extractivă, în luna iulie 2020, prețurile producătorului s-au majorat față de iunie curent cu 0,8%, față de iulie 2019 – s-au micșorat cu 0,3% și față de decembrie 2019 – s-au majorat cu 0,3%.