Începând cu 1 ianuarie 2022 sunt puse în aplicare noi Cerințe cu privire la înregistrarea echipamentelor de casă și de control (ECC) în Registrul de evidență a ECC. Cerințele au fost stabilite la 10 iunie 2021 prin Decizia Comisiei interdepartamentale pentru ECC nr. 26-11/1-19/01-2021. Modificarea Cerințelor față de ECC a fost necesară pentru a pregăti implementarea Sistemului Informațional "Monitorizarea electronică a vânzărilor" (MEV). MEV reprezintă transmiterea datelor despre tranzacțiile de comerț și prestări servicii către Serviciul Fiscal de Stat în timp real.

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 34 din 29.03.2023 (în continuare – OMF nr. 34/2023) au fost efectuate modificări și completări la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare – OMF nr. 216/2015).

Ordinul nr. 50 din 3 februarie 2022 al directoarei Serviciului Fiscal de Stat cu privire la modificarea Ordinului directorului SFS nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1) a fost publicat în MO din 5 februarie curent și a intrat în vigoare.   Potrivit documentului, fiscalizarea ECC este exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamentelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

Potrivit pct. 7 subpct. 3) din Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată (Anexa nr. 3 la Hotărîrea Guvernului nr. 141/2019), MCC/IF se consideră în stare de funcţionare dacă îndeplineşte următoarele cerinţe:

Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului de modificare a Ordinului nr. 632/2020 privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă şi de control (ECC1).   Astfel, fiscalizarea ECC va fi exclusă din procesul de înregistrare /reînregistrare a echipamenrelor la autoritatea fiscală, ținând cont de faptul că obligația este atribuită Centrului de asistență tehnică, care urmează, în termen de o zi din data primirii copiei Cartelei de înregistrare a ECC, să fiscalizeze echipamentul.

Poprirea reprezintă o măsură de conservare dispusă de administratorul insolvabilității/lichidator, constând în indisponibilizarea sumelor de bani ori a creanțelor cu termen sau sub condiție, a titlurilor de valoare ori a altor bunuri mobile incorporabile sau

Republica Moldova va trece și în anul curent la ora de iarnă. Cabinetul de miniștri s-a expus asupra unui proiect de lege privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, motivând că se va reveni la acest subiect după ce va exista o abordare unică la nivel european. Hotărârea Guvernului nr. 271 din 20 octombrie curent, prin care a fost aprobat avizul asupra proiectului respectiv, este publicată în Monitorul Oficial din 22 octombrie.   În avizul Guvernului se menționează că țara noastră este conectată la unele elemente ale Pieței Unice a UE prin intermediul Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, care, deși nu stabilește vreun angajament al RM cu privire la schimbarea sezonieră a orei,

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.

Pe timbrul de acciz pentru articolele din tutun de import se tipărește codul de bare, iar pe cele autohtone – codul din litere și cifre. Codul de bare, structura și modalitatea de creare a seriei și numărului se aprobă de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF), după coordonarea cu Ministerul Finanțelor. În Monitorul Oficial din 14 iunie 2019, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 91 din 7 iunie curent cu privire la aprobarea design-ului mărcii „Timbru de acciz”. De asemenea, sunt abrogate cerințele tehnice ale timbrelor de acciz din 18 ianuarie 2012, aflate în uz. Prevederile au intrat în vigoare în ziua publicării.

Legea nr. 142 pentru modificarea unor acte normative prin care au fost introduse unele modificări în Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului și în Codul contravențional al RM a fost publicată în MO. Menționăm, prevederile legii vor intra în vigoare la șase luni după publicare – la 22 aprilie 2022.   Astfel, sub incidența Legii nr.278/2007 vor cădea și dispozitivele și accesoriile de utilizare, reîncărcare sau încălzire a produselor din tutun sau a produselor conexe,  care reprezintă un ansamblu de piese legate între ele într-un anumit fel, care îndeplinesc o funcție determinată într-un sistem ce permite aducerea acestora la temperatura optimă sau reîncărcarea acestora cu un produs din tutun și cu alți compuși sau lichid pentru produs conex pentru a putea fi consumate.

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

Normele privind aplicarea de către entitățile de audit a măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului (Norme), aprobate de către Comitetul de supraveghere a auditului prin Decizia nr. 5 din 29 martie 2022, au intrat în vigoare vineri, 8 aprilie 2022, fiind publicate în „MO”.   Conform documentului, Normele se extind asupra entităților de audit, indiferent de forma juridică de organizare, înregistrate în Registrul public al entităților de audit în modul stabilit de Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare și efectuează auditul situațiilor financiare. Obiectivul documentului este de a asista entitățile de audit în respectarea obligațiunilor sale legale

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Consolidarea și implementarea unui sistem informațional automatizat performant și operativ de colectare, prelucrare, structurare, evidență, căutare și furnizare a actelor juridice și a informației despre acestea sunt scopurile Conceptului SIA „Registrul de stat al actelor juridice” (SIA RSAJ), noua versiune a acestuia fiind creată și testată de Ministerul Justiției.  Necesitatea asigurării interoperabilității SIA RSAJ cu sistemele informaționale automatizate nou-create, precum și a accesului utilizatorilor la toate versiunile actelor normative, care au fost în vigoare pe parcursul timpului, în funcție de data modificării acestora, au condiționat crearea și implementarea sistemului, proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea acestuia fiind propus pentru consultări publice.

Serviciul Fiscal de Stat a organizat, pe 16 noiembrie 2021, o ședință de lucru la care au participat circa 150 de perceptori fiscali. În cadrul întrevederii au fost discutate o gamă largă de subiecte, precum: recuperarea creanțelor la impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar de la contribuabilii persoane fizice-cetățeni, problemele pe care le întâmpină în procesul de lucru, dar și soluțiile de îmbunătățire.

Întreprinderile sociale din RM vor putea participa la un program de finanțare și mentorat ce va fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM),  proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, Programul va oferi o abordare integrată de susținere a antreprenorilor sociali și constă din 4 componente de implementare ce țin de: promovare; formare profesională și mentorat; finanțare și monitorizare.  

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 aprilie, Ministerul Finațelor a publicat Ordinul nr. 34 din 29 martie 2023 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.

În evidența financiară a întreprinderii „X” este reflectată o datorie față de alt agent economic „Y”, care este formată în martie 2018 însă care nu va fi achitată față de acesta deoarece agentul economic „Y” a fost lichidat în noiembrie 2021 în baza hotărârii instanței judecătorești. Se consideră în cazul de față că termenul de prescripție pentru datoria respectivă a expirat și dacă da care sunt acțiunile agentului economic „X” în situația dată?