Procedura de subvenționare a cheltuielilor de transport pentru persoanele cu dizabilități accentuate sau severe din rândul șomerilor care se angajează în câmpul muncii (Procedura) a fost publicată în MO și a intrat în vigoare vineri, 20 mai. Prin aprobarea acesteia prin HG nr.321 din 18 mai 2022 Executivul a stabilit condițiile de acordare de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (subdiviziuni teritoriale), a respectivei subvenții.   Conform actului normativ, subvenția se va acorda persoanelor cu dezabilități înregistrate la subdiviziunile teritoriale cu statut de șomer, care se angajează, pe o perioadă nedeterminată sau determinată, cu o durată normală,

Centrele unificate de prestare a serviciilor publice vor fi instituite în vederea eficientizării prestării serviciilor publice, sporirea accesului la servicii publice, reducerii sarcinilor administrative și minimalizării costurilor serviciilor date atât pentru beneficiari de servicii, cât și indirect pentru prestatorii de servicii publice, precum și informării, promovării utilizării serviciilor electronice, abilitării și dezvoltării competențelor digitale.

Condiţiile juridice, organizatorice şi economice ale fondării, funcţionării şi încetării activităţii întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale sunt stabilite în Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017.

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

Pe parcursul semestrului I al anului curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă au fost înregistrate circa 17,3 mii locuri de muncă vacante și 8,9 mii șomeri, conform raportului publicat de ANOFM. Comparativ cu semestrul I al anului precedent, numărul locurilor de muncă

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea nr. 194 pentru modificarea Codului muncii (alinierea legislației la prevederile Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190/2019)

Creativitatea a fost mereu în centrul afacerii, dar nu o prioritate pe agenda de lucru a managementului. Acum putem spune că la locul de muncă creativitatea a devenit un „must have”. Astăzi companiile operează într-un mediu global extrem de competitiv, făcând creativitatea crucială.

Prin Legea nr.136/2024 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului penal și a Codului contravențional) (în continuare – Legea nr. 136/2024) (în vigoare din 07.09.2024), au fost revizuit art. 244 din Codul penal (Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor şi organizațiilor), prin înăsprirea pedepsei amenzii aplicate în privința persoanei fizice și juridice, precum și pedepsei închisorii pentru persoana fizică.

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Întreprinderea a decis ca în anul 2023 să organizeze transport pentru angajații zilieri, ce urmează a fi transportați de la/la locul de muncă, iar pentru aceasta preconizează să arendeze un autoturism contra plată. În contractul de locațiune este stipulat că entitatea

Cetățenii străini – titulari ai dreptului de ședere permanentă și beneficiarii de protecție internațională vor fi incluși în lista plătitorilor primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (AOAM) în sumă fixă, care se asigură în mod individual, stabilesc modificările operate în anexa nr. 2 din Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.   În Monitorul Oficial din 15 aprilie curent a fost publicată Legea nr. 66 din 24 martie 2022 ce prevede modificarea Legii nr. 1593/2002, precum și a altor acte normative, având ca scop asigurarea cetățenilor străini a condițiilor similare celor ale cetățenilor Republicii Moldova privind accesul la serviciile medicale și piața muncii.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr.149/2012, prin procedură accelerată de restructurare se înțelege procedură prin care debitorul,

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Deși Codul Muncii (CM) reglementează ucenicia la locul de muncă, agenții economici nu aplică această formă de instruire din motivul că aceasta este reglementată confuz: într-un caz CM stipulează că contractul de ucenicie este reglementat de Codul civil, iar în altă situație prevede că în privința ucenicilor se aplică legislația muncii. Totodată, CM prevede că o persoană poate deveni ucenic doar dacă este în căutarea unui loc de muncă și nu are o calificare profesională, adică nu are finisat nici un program de studii acreditat.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Autoritățile propun modificări la Codul muncii, în contextul alinierii legislației naționale la prevederile Convenției OIM nr.190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii. În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a CM, care a fost examinat în cadrul recentei ședințe a secretarilor generali.

Pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat a fost inclus proiectul legii privind efectuarea decontărilor în numerar elaborat de către Ministerul Finanțelor

Subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au acordat servicii la 56361 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 21612 –șomeri noi, potrivit datelor pentru opt luni ale anului curent publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   Din numărul total al şomerilor înregistraţi, 63,3% provin din mediul rural și 36,7% –din cel urban. Cei mai mulți șomeri (34,8%) sunt cei cu vârsta cuprinsă între 16-35 ani, după care urmează persoanele cu vârsta între 55-63 ani (18,4%), iar 10,8% sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani. Din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă 2,6% constituie persoane reîntoarse de peste hotare și 1,9% – persoane cu dizabilități.

Cel mai mare salariu oferit pentru un loc de muncă vacant din țara noastră constituie 50 mii lei și poate fi obținut la ocuparea funcției vacante de director la o companie din Chișinău, potrivit Topului celor mai bine plătite locuri de muncă vacante înregistrate în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Cel mai bine plătit loc de muncă vacant este cel de inginer în securitatea informației, propus de un angajator din Chișinău, care oferă un salariu maxim de 49,5 mii lei. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a publicat Topul  celor mai bine plătite locuri de muncă înregistrate în baza de date a autorității.   Astfel, pentru funcția vacantă de șef secție economico-financiară potențialul angajator propune un salariu maxim de 45 mii lei, iar agronomii pot fi remunerați cu un salariu maxim de 25 mii lei.