În contextul majorării semnificative a costului la importul gazelor naturale procurate, precum și luând în calcul generarea devierilor tarifare negative esențiale, SA „Moldovagaz” a transmis către Agenția Națională pentru Reglementarea în Energetică solicitarea (nr. 01/3-1295 din 23 mai 2022) de examinare și aprobare a prețurilor noi reglementate pentru furnizarea gazelor naturale pentru anul 2022. Documentul este propus pentru consultări publice de către ANRE.   Astfel, în cazul în care membrii ANRE vor da curs solicitării, prețul la gazele naturale furnizate la punctele de ieșire din rețelele de distribuție de presiune joasă, inclusiv consumatorilor casnici, ar urma să fie majorat

În Monitorul Oficial din 14 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 23 din 12 ianuarie 2022 cu privire la aprobarea Documentului unic de program pentru anii 2022-2024, care reprezintă planificarea pe termen mediu a măsurilor de implementare a Strategiei naționale de dezvoltare regională, fiind o sinteză a programelor operaționale regionale și include lista proiectelor prioritare de dezvoltare regională, selectate în baza unui concurs, ce urmează a fi implementate în următorii trei ani.

În Monitorul Oficial din 10 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 142 din 1 decembrie 2021 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

Pe agenda ședinței Grupului de lucru pentru reglementarea activității de întreprinzător este inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, elaborat de Agenția de Stat pentru Protecția Intelectuală (AGEPI), ce se referă la îmbunătățirea mecanismului de eliberare a licențelor obligatorii.

Agenția Servicii Publice comunică faptul că, pe parcursul anului 2021, dreptul de ședere în scop de muncă a fost acordat pentru 1824 străini: lucrători imigranți, persoane care au efectuat investiții în RM și străini implicați în realizarea proiectelor de importanță națională.

Trăim într-o eră a economiei și afacerilor digitale. În economie startup-urile sunt la ordinea zilei. Asistăm la uberizarea muncii, pentru că generațiile tinere vor să dispună de mai mult timp și să lucreze per proiect. Companiile vor închiria angajați pentru proiecte, vor lucra cu experți part time și vor apela la metode mai flexibile de contractare a potențialilor angajați. Corporațiile se întrec la nivelul de capitalizare a banilor. Iar piața locală are nevoie de joburi noi, de specialiști care să traducă economia pe înțelesul tuturor.

Clauze contractuale prin care părțile își stabilesc interdicții, directe sau indirecte, de a cumpăra sau de a vinde produse/servicii de la sau către un terț; solicitarea și oferirea de reduceri comerciale pentru produsele social importante de primă necesitate conform listei aprobate de Guvern; condiționarea impusă furnizorului să nu vândă produsul altor comercianți la un preț mai mic decât cel la care i-l vinde lui; condiționarea impusă comerciantului privind păstrarea unui anumit preț de raft se propune a fi definite ca lovite de nulitate.   Aceste prevederi sunt incluse în proiectul modificărilor la Legea nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) elaborat de către Ministerul Economiei și examinat în cadrul ședinței grupul de lucru al Comisiei de Stat

Până la momentul actual peste 700 de întreprinderi mici și mijlocii din Republica Moldova, Ucraina și Georgia au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul inițiativei Linia de Creditare EU4Business-BERD, iar astăzi, 18 martie, a avut loc lansarea regională a unei noi etape a proiectului, la care aderă alte trei țări ale Parteneriatului Estic – Armenia, Azerbaidjan și Belarus.   Linia de Creditare EU4Business-BERD este o inițiativă comună a UE și a BERD-ului pentru a ajuta IMM-urile să finanțeze investiții care ulterior să le permită să profite de oportunitățile oferite de către Acordul de Liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA),

Comercializarea ilegală a bunurilor care constituie ajutoare umanitare va fi sancționată cu amendă de la 40 la 60 UC aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 75 la 100 UC în cazul persoanei cu funcție de răspundere. Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 71 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional.   Astfel, proiectul prevede completarea CC cu art. 3274 ce va reglementa sancționarea în cazul comercializării ilegale a bunurilor ce constituie ajutoare umanitare, iar competența stabilirii contravenției respective va aparține Ministerului Afacerilor Interne.

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, aici avându-se în vedere Codul fiscal  și Legea contabilității și raportării financiare nr.287/2017, este înregistrat în Parlament. Documentul vine cu propunerea de excludere a sintagmei „L.Ș.” din documente primare de strictă evidență utilizate în activitatea de întreprinzător (inclusiv din facturile fiscale), fiind inclusă prevederea expresă a lipsei necesității de aplicare a acesteia.   Încă o propunere ține de acceptarea în contabilitate în calitate de document confirmativ al faptei economice a bonului fiscal emis de către echipamentele de casă și control (ECC) pentru achizițiile achitate cu cardul bancar corporativ. Potrivit proiectului, deși bonul urmează să conțină elementele obligatorii stabilite de alin.(7) din art.11 din Legea nr.287/2017, prin derogare de la acestea

Afișarea de către structura de primire turistică a categoriei fără a deține certificatul de clasificare emis în condițiile Legii cu privire la organizarea şi desfăşurarea activității turistice în Republica Moldov ar putea fi sancționată. Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea unui proiect de lege pentru modificarea actelor normative, propus spre consultare publică de Ministerul Economiei și Infrastructurii, prevede modificări și completări în Codul contravențional. În acest sens, se propune completarea art. 344 din Cod, ce reglementează încălcarea cerinţelor prescrise sau declarate privind producerea, depozitarea, punerea la dispoziție pe piață şi comercializarea produselor, privind prestarea serviciilor şi încălcarea regulilor de protecţie a consumatorilor.

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Bunurile și mijloacele bănești ale operatorilor economici, care au admis consumul neautorizat al rezervelor de stat și de mobilizare sau ale celor care au stocat bunurile într-o cantitate mai mică decât cea stabilită, ar putea fi sechestrate până la restituirea integrală a stocurilor diminuate. Acțiunea va fi întreprinsă de Agenția Rezerve Materiale ce va putea emite decizii executorii, care vor permite sesizarea executorilor judecătorești și aplicarea sechestrelor. Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative a fost aprobat cu vot unanim de către membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Scopul documentului este aducerea cadrului normativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 104/2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare și prevenirea riscurilor de prejudiciere a intereselor statului.

Ministrul Economiei, Dumitru Alaiba a anunțat un pachet de modificări regulatorii, menite să reducă barierile birocratice și să diminueze povara administrativă, anunțând că Ministerul Economiei va elabora periodic câte un pachet de simplificări, benefice pentru mediul de afaceri. Unul dintre primele pachete, care a fost anunțat astăzi, se referă la unele simplificări pe domeniul relațiilor de muncă și pe simplificarea controalelor.

Criteriile de eligibilitate și aspectele referitoare la garantarea creditelor ipotecare în cadrul Programului de stat ”Prima casă” sunt reglementate de Legea nr.293/2017 privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat ”Prima casă”, Regulamentul de implementare a Programului de stat ”Prima casă”, aprobat prin HG nr.202/2018 și unele Ordine ale Ministerului Finanțelor.

Inițiativa legislativă înregistrată în Parlament de un grup de deputați presupune completarea Codului muncii (CM) cu noțiunea „formule flexibile de muncă” prin care se subînțeleg programe de muncă care le oferă posibilitatea salariaților să-și adapteze programul de lucru, inclusiv prin utilizarea muncii la distanță, a regimului flexibil de muncă, timpului de muncă parțial sau a săptămânii de lucru comprimată.   În condițiile aprobării proiectului în redacția propusă, formulele flexibile de muncă se vor institui prin acordul dintre salariat şi angajator, la solicitarea salariatului sau a angajatorului, atât la momentul angajării, cât și după încheierea contractului individual de muncă. Acestea se vor referi  la flexibilitate:

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii nr.246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică şi investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul prevede actualizarea listelor proiectelor de asistență externă în derulare eligibile pentru aplicarea facilităților fiscale și vamale. În acest sens, actualizarea anexei nr.1 și anexei nr. 2 la Hotărârea nr. 246 se propune în contextul demarării a peste 50 de proiecte noi

Conform pct.6 din Dispoziția nr.16 a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a Republicii Moldova, entitățile care și-au sistat activitatea, total sau partial, în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile CSE, pot pretinde la o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit, a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator, a contribuţiilor individuale de asigurări sociale de stat obligatorii şi a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală datorate de angajator şi salariat aferent indemnizaţiei/salariului acordat salariaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi/sau staţionare.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând: