Tipuri de drepturi şi de venituri din care nu se vor calcula contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii constituie anexa nr.3, cu care va fi completată Legea nr. 489 privind sistemul public de asigurări sociale. Proiectul de modificare și completare a Legii nr.489 și modificare a Legii nr.289 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale este propus pentru consultări publice de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale.

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

În perioada 19-21 noiembrie 2019 la Madrid, Regatul Spaniei, a avut loc prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Regatul Spaniei, scopul acestuia fiind asigurarea unui cadru de garanţii în domeniul asigurărilor sociale pentru lucrătorii migranţi din ambele state care desfăşoară sau au desfăşurat o activitate legală de muncă şi în prezent domiciliază pe teritoriul unuia din statele contractante. Acordul garantează cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Regatului Spaniei dreptul la o pensie pentru limită de vârstă, pensie de urmaş, pensie de dizabilitate cauzată de afecţiuni generale, pensie şi indemnizaţie de dizabilitate determinată de accidente de muncă şi boli profesionale din partea statului pe teritoriul căruia au lucrat legal.

Reflectarea perioadelor de aflare a angajaţilor în concediu de maternitate şi/sau concediu de îngrijire a copilului rămâne a fi o întrebare frecvent abordată de către contabili. Propunem o descriere a modului de reflectare în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) cât şi în Informaţia pentru stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 18 (în continuare – Forma DSA 18) a situaţiilor de aflare a persoanelor angajate în concediu de maternitate sau îngrijire a copilului.

În Monitorul Oficial din 13 august curent Curtea de Conturi a publicat Hotărârea nr. 44 din 28 iulie 2021 cu privire la auditul situațiilor financiare ale Operațiunii ”Modernizarea sectorului sănătății în Republica Moldova” încheiate la 31 decembrie 2020. Proiectul a fost implementat în baza unui Acord de finanțare, semnat în anul 2014, ce  prevede acordarea unui împrumut în valoare de 20 mil. drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a $30,8 mil. Finanțarea programului este acordată sub formă de suport bugetar, iar suma este debursată în baza realizării indicatorilor stabiliți între Banca Mondială, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Conform  art. 228 alin. (3) Cod fiscal, cuantumul majorării de întârziere se determină anual în funcţie de rata de bază (rotunjită pînă la următorul procent întreg), stabilită de Banca Naţională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operaţiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărţită la numărul de zile ale anului şi aproximată conform regulilor matematice pînă la 4 semne după virgulă.   Prin Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.202 din 09 septembrie 2020 a fost stabilit nivelul de

Autoritățile au elaborat cadrul legal pentru compensarea parțială din bugetul de stat a cheltuielilor angajatorilor în contextul pandemiei. Astfel, pe agenda ședinței secretarilor generali de astăzi, 28 octombrie,  este  inclus proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea unor măsuri de susținere a angajatorilor și salariaților în condițiile aplicării măsurilor de restricție pe perioada pandemiei de COVID-19, prin care se propune aprobarea: Regulamentului privind acordarea din bugetul de stat a indemnizației salariaților cu copii cu vârstă de până la 12 ani și copii cu dizabilități care beneficiază de zile libere în cazul suspendării temporare a procesului educațional în regim fizic

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate de către Comisia pentru Situații Excepționale ca zile libere, care a fost discutat în cadrul ședinței Secretarilor de Stat. Conform proiectului, pentru recuperarea a 12 zile declarate libere, se stabilesc următoarele zile lucrătoare pe parcursul anului 2020: 23 mai, 13 iunie, 20 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 22 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie și 31 octombrie. În aceste zile activitatea salariaților cu durata normală a timpului de muncă se propune a fi organizată după următorul regim de muncă – de la 8.00 până la 16.30, cu pauza de masă de la 12.00 până la 12.30

Astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, prim-ministrul Natalia Gavrilița a anunțat că Guvernul a definitivat proiectul de creștere a pensiei minime. Astfel, începând cu 1 octombrie 2021, circa 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar, la momentul de față pensia minimă fiind de 1188,05 lei. În medie cu 366 lei va crește pensia pentru persoanele cu stagiul complet de cotizare și care au avut până în prezent o pensie mai mică de 2000 de lei. Totodată, 125 mii de persoane cu un stagiu incomplet de cotizare vor beneficia de o creștere a pensiei în medie cu 398 lei. Alocațiile pentru 84 de mii de beneficiari de alocații sociale, mărimea cărora depinde de valoarea pensiei minime, vor crește în medie cu 450 de lei.

Conform Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în luna ianuarie a anului 2021, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 2779,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare la nivelul de 10,8% a planului anual de 25792,0 mil. lei, comunică Casa Națională de Asigurări Sociale.   Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 1096,5 mil. lei sau 7,3% din suma anuală prevăzută de 15080,1 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2020, suma CAS acumulate în prima lună a anului 2021 a înregistrat o descreştere cu 43,7 mil. lei sau cu 3,8%.

De facilități fiscale și vamale vor beneficia încă 28 de proiecte de asistență tehnică și investițională. În Monitorul Oficial din 3 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 158 din 25 august curent pentru modificarea HG nr. 246/2010 cu privire la modul de aplicare a facilităților fiscale și vamale aferente realizării proiectelor de asistență tehnică și investițională în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale la care RM este parte.   Astfel, lista proiectelor a fost suplinită cu proiecte noi, printre care se regăsesc:

În conformitate cu prevederile art.33 alin.(3) din Legea contabilității și raportării financiare nr.287 din 15 decembrie 2017 (în continuare - Legea nr. 287/2017) entitățile de interes public sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii şi raportul auditorului, în termen de 120 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune, iar celelalte entități, cu excepția entității de interes public, sunt obligate să prezinte situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, după caz, în termen de 150 de zile de la ultima zi a perioadei de gestiune.

Persoana fizică cetățean al RM, care nu este angajat prin contract de muncă în RM, activează prin intermediul internetului, prestând servicii nerezidenților (de exemplu, traducerea textelor, formatarea/prelucrarea imaginilor, fișierelor video), activitățile date neavând un caracter permanent, fără a exista angajator sau relații de muncă. Are persoana fizică obligația de a achita impozit pe venit din veniturile obținute în urma acestor activități și ce deduceri vor fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil?

Entitățile ce aplică prevederile art. 87 alin. (1/1) din Codul fiscal (în continuare – CF) pot achita obligația privind impozitul pe venit pentru perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv

La 26 iunie curent a intrat în vigoare Legea nr.74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. În acest context, autoritățile au elaborat proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de atribuire al contractelor de achiziții sectoriale/ acordurilor-cadru, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 8 iulie curent.   Prevederile Normelor se vor aplica de către entitățile contractante la atribuirea contractelor de achiziții a bunurilor, lucrărilor sau a serviciilor, ale căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât:

Cuantumul alocațiilor de stat pentru mai multe categorii de beneficiari se majorează, iar pentru implementarea acestei măsuri sunt necesare mijloace financiare suplimentare în sumă de peste 30,86 mil. lei ce vor fi alocați din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul curent.   În Monitorul Oficial din 26 noiembrie curent este publicată Hotărârea Guvernului nr. 374 din 24 noiembrie 2021 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de stabilire și plată a alocațiilor lunare de stat unor categorii de populație, aprobat prin HG nr. 470/2006, ce are ca scop protecția socială suplimentară pentru unele categorii de populație.

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat și a propus pentru consultări publice Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul agriculturii. Scopul consultărilor este facilitarea identificării și formulării, în baza discuțiilor, a recomandărilor de politici noi, promovarea instrumentelor și abordărilor inovative în raport cu constrângerile și problemele din domeniu agriculturii.   Potrivit proiectului Planului de acțiuni, autoritățile își propun ca obiectiv imediat obținerea dreptului de export pe piața UE pentru mai multe produse agroalimentare (carne, ouă etc). Totodată, se planifică fortificarea capacităților Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;