Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului. În acest context, întru excluderea interpretărilor eronate ale cadrului

O problemă frecventă este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

În temeiul analizei rezultatelor modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a fost identificată interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni.

Examinarea modului în care sunt documentate operațiunile de transmitere/primire a bunurilor patrimoniului public cu titlu gratuit a identificat interpretarea diferențiată a prevederilor cadrului normativ în raport cu înțelesul economic și juridic al acestor operațiuni. Pentru a le evita și în scopul

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Urmare a examinării conținutului Rapoartelor anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, prezentate Parlamentului Republicii Moldova și audiate în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice în februarie 2023, autorul revistei „monitorul fiscal FISC.md” Tatiana Railean a selectat cele mai frecvente iregularități constatate în procesul de verificare în domeniul corectitudinii gestionării patrimoniului public de către autorități/instituții bugetare.

Pe pagina oficială a Curții de Conturi (în continuare - CC) au fost plasate Rapoartele anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, prezentate Parlamentului Republicii Moldova și audiate în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice pe data de 15 februarie 2023. Urmare a examinării conținutului Rapoartelor de audit a CC, au fost selectate cele mai

Potrivit legislației în vigoare, administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În ediția din iunie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” care va ieși în curând de sub tipar va fi publicat articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință. Particularitățile contabilității”, în care autorul nostru Elena Taban analizează cadrul normativ aplicabil în aceste cazuri, modul de contabilizare de către autoritățile și

Deseori, în urma controalelor efectuat de către Curtea de Conturi, se constată neconformități la capitolul transmiterii patrimoniului public, delimitat în bunurile domeniului public și bunurile domeniului privat, ca aport în capitalul social și în gestiune economică către întreprinderile de stat/municipale.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Pe parcursul ultimului deceniu, controlul gestionării responsabile și conforme a patrimoniului public, delimitarea și modul de transmitere a acestuia către întreprinderile de stat și municipale se află în vizorul Curții de Conturi. Și asta din considerentul că deseori în acest context se constată neconformități în transmiterea patrimoniului public...

Luni, 17 martie curent, în Monitorul oficial a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr. 32 din 27.02.2025 pentru modificarea Legii nr. 179/2008 cu privire la parteneriatul public-privat. De menționat că modificările au fost elaborate în vederea facilitării dezvoltării durabile prin implementarea proiectelor de infrastructură economică și socială, precum și a îmbunătățirii

În scopul stimulării dezvoltării conceptului de responsabilizare financiară conform standardelor internaționale, cu delimitarea clară a atribuțiilor, pentru a nu se dubla cu sistemul de Control Financiar Public Intern și funcțiile auditului extern,

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

O problemă des întâlnită este gestiunea defectuoasă a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Parteneriatul public-privat (în continuare PPP) a devenit în ultimele decenii un mecanism strategic prin care statele încearcă să suplinească resursele financiare limitate și să asigure implementarea unor proiecte de interes public major. Acest instrument juridic și

Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat, care prevede reorganizarea prin transformare a Inspecției Financiare (din subordinea Ministerului Finanțelor), în Inspectoratul Control Financiar de Stat (ICFS).

Interviu cu Victoria Cujba, Șefa Inspectoratului Control Financiar de Stat, cu care am discutat despre agenda complexă de lucru a echipei care veghează cheltuirea banilor publici.

Inspecția Financiară va fi transformată în Inspectoratul Control Financiar de Stat, ce va avea următoarele activități: supraveghere bugetară, inspectare financiară, coordonare antifraudă și controlor național al fondurilor europene.