11
01 2017
566

Cinci măsuri fiscale luate de guvernul României la începutul anului

Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2017 din 6 ianuarie pentru modificarea şi completarea legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal aduce un număr de 33 de modificări Codului fiscal.

Impactul cel mai important: decizia de scutire de impozit pe profit în cazul firmelor din cercetare, majorarea la 500.000 de euro a plafonului prin care o companie este impozitată camicroîntreprindere, introducerea deductibilităţii în cazul abonamentelor de sănătate suportate de salariaţi, abrogarea plafonului 5 x salariul mediu ca sumă maximă la care se calculează contribuţiile de pensii şi sănătate pentru persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi păstrarea plafonului pentru persoanele care desfăşoară activităţi independente sau realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

1. Reducerea impozitării aduce microîntreprinderilor economii fiscale de 955 mil. lei, care merg în totalitate la acoperirea majorărilor salariului minim

Microîntreprinderile vor plăti taxe mai mici în 2017 cu aproximativ 955 mil. lei, ca urmare modificării cotelor de impunere, dar toată aceasta economie fiscală va fi reorientată, practic, spre majorarea salariilor angajaţilor, în urma creşterii salariului minim brut cu 16%, până la 1.450 de lei.

Guvernul a decis săptămâna trecută, prin ordonanţă de urgenţă, să ridice, de la 1 februarie, pragul până la care o firma este considerată microîntreprindere, de la 100.000 de euro la 500.000 de euro.

A fost introdusă, de asemenea, cota de impozitare de 1% din venituri pentru microîntreprinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi, rămânând în picioare cota de 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi. În actuala reglementare, se plătesc 1% din venituri pentru microîntreprinderile cu cel puţin doi salariaţi, 2% pentru cele cu un singur angajat şi 3% pentru cele care nu au angajaţi. Ordonanţa nu modifică articolul din Codul fiscal care lasă microîntreprinderea să opteze între a plăti impozit pe venit sau impozit pe profit (16%), ceea ce prezumă că opţiunea este în continuare valabilă.

2. Eliminarea impozitului pe tranzacţiile imobiliare sub 450.000 de lei este bună pentru vânzător, dar nu va zgudui piaţa

Eliminarea impozitului de 3% pentru tranzacţiile imobiliare de sub 450.000 de lei sau 100.000 de euro nu ar aduce mari schimbări pe piaţa imobiliară, spun cele mai mari agenţii din domeniu. Pentru vânzător însă este o economie bună — 3.000 de euro la limita de sus de 100.000 de euro.

Guvernul a decis săptămâna trecut că se introduce un plafon neimpozabil în cazul veniturilor obţinute ca urmare a transferului dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sumă de 450.000 lei. Peste această sumă, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 3% la diferenţa dintre valoarea declarată de părţi şi suma neimpozabilă de 450.000 lei.
3. 700 de firme de cercetare, scutite de impozitul pe profit timp de 10 ani

Firmele cu activităţi în sectorul cercetare-dezvoltare şi inovare vor fi scutite de la plata impozitului pe profit timp de zece ani, potrivit unei prevederi din ordonanţa de urgenţă publicată la finalul săptămânii trecute în Monitorul Oficial.

Decizia se aplică atât firmelor existente care desfăşoară activităţi exclusiv în acest sector de activitate, cât şi firmelor nou-înfiinţate din acest sector, pentru o perioadă de zece ani.

Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, în 2015 şi-au depus bilanţul 700 de firme cu activităţi înregistrate cu codul CAEN „cercetare-dezvoltare”, iar acestea au plătit sub formă de impozit pe profit 24 de milioane de lei (5,4 milioane de euro).

Astfel, în medie, o companie de cercetare-dezvoltare a plătit impozit pe profit în cuantum de 34.000 de lei în 2015 (cca 7.400 de euro), sumă pe care contribuabilii din acest sector o vor economisi în următorii zece ani, ca urmare a deciziei guvernului de a încuraja aceste businessuri.

4. Cine mai beneficiază totuşi de plafonul de 5 x salariul mediu brut la plata CAS şi CASS

Abrogarea plafonului de 5 x salariul mediu brut ca sumă maximă la care se calculează contribuţia de pensii şi CASS pentru persoanele ce realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor a ţinut capul de afiş în ultimele zile. Însă plafonarea este menţinută în unele cazuri. Consultantul fiscal Adrian Benţa explică cine beneficiază în continuare de plafonarea contribuţiilor.

  • Pentru persoanele fizice ce desfăşoară activităţi independente sau pentru persoanele fizice ce realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, se păstrează plafonul maximal de 5 x salariul mediu pentru care se datorează contribuţia la asigurări sociale pensii.
  • Persoanele fizice ce realizează venituri din activităţi independente sau din drepturi de proprietate intelectuală datorează contribuţia la asigurările de sănătate pentru o bază lunară ce nu poate să fie mai mare de 5 x câştigul salarial mediu brut.
  • În mod similar, şi persoanele ce realizează venituri din activităţi agricole sau din cedarea folosinţei bunurilor datorează contribuţia la sănătate pentru veniturile realizate. Şi în acest caz, plafonul maxim al contribuţiei la sănătate se determină pentru o bază lunară de 5 x câştigul salarial mediu brut.
  • Pentru veniturile din arendă şi din chirii, se păstrează cheltuiala forfetară de 40%.

Foarte important, pentru veniturile din investiţii (dividende, dobânzi, cedarea părţilor sociale şi a acţiunilor etc), nu se datorează contribuţia la sănătate, dacă persoana fizică realizează venituri ce sunt supuse deja contribuţiei la sănătate (venituri din salarii, pensii, activităţi independente etc).

Dacă veniturile din investiţii sunt singurele venituri ale persoanei fizice, se datorează contribuţia individuală la sănătate, însă baza de calcul nu mai este plafonată superior.

5. Abonamentele medicale au câştigat o luptă în faţa poliţelor private

Deductibilitatea fiscală pentru abonamentele medicale achiziţionate de salariaţi în limita a 400 de euro pe an la fel ca în cazul poliţelor de sănătate a luat prin surprindere reprezentanţii companiilor de asigurări care rămân acum cu mai puţine atuuri în faţa competiţiei clinicilor private pe segmentul de retail.

Pentru furnziorii de servicii medicale obţinerea deductibilităţii, chiar dacă doar parţială, este un o luptă câştigată în faţa asigurărilor, care în ultima perioadă au muşcat tot mai mult din businessul abonamentelor, oferind pe lângă servicii de prevenţie şi intervenţii chirurgicale.

Clinicile private au cerut în repetate rânduri acelaşi tratament fiscal ca şi asigurările şi cel mai probabil mai devreme sau mai târziu vor merge mai departe şi vor încerca să obţină şi deductibilitatea pentru angajatori, aşa cum se întâmplă în prezent în cazul poliţelor de sănătate.

Deductibilitatea pentru abonamente nu ar trebui să aibă efecte majore asupra pieţei de asigurări de sănătate, segmentul în care asigurătorii şi-au pus mari speranţe pentru echilibrarea businessurilor dominate de RCA, în condiţiile în care cea mai mare parte poliţelor de sănătate sunt cumpărate de angajatori. Pe de altă parte, dezvoltarea pe zona de retail este pusă în pericol.

Piaţa asigurărilor de sănătate a început să crească susţinut de anul trecut, pe fondul majorării deductibilităţii de la 250 de euro la 400 de euro atât la angajat, cât şi la angajator. Majorarea deductibilităţii şi nevoia de diferenţiere a determinat o bună parte din companiile locale să treacă de la abonamente la poliţele de sănătate care acoperă pe lângă servicii de prevenţie şi intervenţii chirurgicale.
Există reprezentanţii ai companiilor de asigurări care susţin că prin introducerea deductibilităţii fiscale în cazul abonamentelor se creează o confuzie în rândul populaţiei care va avea ca efect scăderea ritmului de creştere al vânzărilor de asigurări.

Impactul va fi unul negativ. Prin simpla alăturare, într-un text important, precum cel al Codului fiscal, a serviciilor medicale oferite sub forma de abonament cu asigurările voluntare de sănătate, se crează o mare confuzie. Până la clarificarea naturii contractului de furnizare de servicii medicale sub forma de abonament, asigurările voluntare de sănătate îşi vor reduce ritmul actual de creştere şi vor continua să aibă o contributie nesemnificativă la dezvoltarea pieţei de asigurări. Deductibilitatea la abonamente duce la o competiţie suplimentară, dar creată artificial, a explicat Sorin Mititelu, director general al BCR Asigurări de Viaţă.

Vânzările de asigurări de sănătate au crescut cu peste 20% anul trecut, până la 23 de milioane de euro, potrivit estimărilor din piaţă.
Articolul deplin poate fi consultat aici

via | www.zf.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.