Panorama

Experimentul olandez al dobânzilor negative pe care l-ar putea aplica şi BCE arată că băncile şi-ar putea taxa mai mult clienţii, dar cursul euro va putea fi ţinut mai bine sub control

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor. Însă şi beneficiile, cum ar fi accelerarea creşterii economice, ar fi pe măsura riscului. Băncile vor fi descurajate să-şi mai păstreze banii la banca centrală a zonei euro şi forţate să investească în economie, iar moneda unică europeană s-ar deprecia, încurajând exporturile. Cel mai recent experiment european în acest sens, cel al Danemarcei, este considerat un succes. În prezent, băncile care au primit sute de miliarde de euro de la BCE pentru a finanţa economiile preferă să-şi păstreze banii în siguranţă în depozitele instituţiei, care le cere pentru acest serviciu o dobândă de 0%. Prin ducerea dobânzii sub 0%, BCE va forţa practic băncile să plătească pentru „privilegiul“ de a-şi lăsa banii sub protecţia băncii centrale, scrie The Wall Street Journal. Oficialii instituţiei au dat semnale puternice în ultima vreme că această idee este una dintre principalele opţiuni pe care le iau în considerare în eforturile de a preveni apariţia deflaţiei şi de a stimula creşterea economică. La începutul acestei săptămâni Fondul Monetar Internaţional a recomandat băncii centrale elveţiene să ia în considerare dobânzi negative la depozite în cazul în care francul elveţian se întăreşte prea mult. În Danemarca, banca centrală a introdus dobânzi negative la certificate de depozite de aproape doi ani. Banca foloseşte unealta ratelor de dobândă şi rezervele valutare pentru a proteja coroana daneză, care este ancorată de euro şi este ameninţată de influxul de investiţii străine, în condiţiile în care ţara are rating maxim, notează Bloomberg. Rezervele valutare ale ţării se situau la 491 miliarde coroane (65,7 mld. euro) în octom­brie, enorme comparativ cu nivelul mediu de 189 miliarde coroane (25,3 mld. euro) între decembrie 2000 şi sfârşitul anului 2007. Dobânzile negative descura­jează economisirea într-o ţară cu cea mai îndatorată populaţie. Gospodăriile daneze sunt datoare creditorilor echivalentul a 321% din venitul lor disponibil, potrivit datelor OCDE. În cazul BCE ţinta ar fi să stimuleze creşterea economică în două moduri. În primul rând politica ar trebui să încurajeze băncile din sectorul privat să împrumute mai mult afacerilor şi gospodăriilor în loc să păstreze banii în piedere la banca centrală. Apoi dobânzile negative pot face activele denominate în euro mai puţin atractive pentru investitorii internaţionali, ceea ce ar reduce valoarea euro, ajutând astfel exportatorii prin ieftinirea produselor lor pentru cumpărătorii străini. Un euro mai slab ar ajuta la accelerarea inflaţiei prin preţurile mai mari ale produselor importate. Reducerea dobânzilor ar reprezenta totodată un semnal puternic că BCE poate lua măsuri inovatoare pentru a ţine sub control inflaţia. De asemenea, euro mai slab ar trebui să accelereze inflaţia prevenind astfel aluneca­rea zonei euro în deflaţie după recesiunea prelungită în care a fost aruncată de criza datoriilor suverane. Inflaţia ridicată ar încuraja populaţia să cheltuiască mai mult prin ameninţarea unor preţuri mai mari în viitor. Totodată, serviciul datoriei ar fi mai ieftin. Criticii dobânzilor negative Dobânzile negative îşi au criticii lor şi aduc anumite riscuri. Scepticii au avertizat că „pedepsirea“ băncilor nu înseamnă neapărat îndreptarea comportamentului acestora. Unii dintre aceştia susţin că declinul creditării din Europa reflectă mai degrabă lipsa cererii pentru împrumuturi noi în special în statele puternic lovite de recesiune şi mai puţin reticenţa băncilor de a credita. De asemenea, dobânzile negative ar putea slăbi deja fragilul sistem bancar european prin erodarea profiturilor.
„Băncile care vor avea cel mai mult de suferit sunt cele cu profitabilitate redusă“,
a explicat Alberto Gallo, analist la Royal Bank of Scotland. Printre aceste bănci figurează companii din Cipru, Slovenia, Italia şi unele bănci de economii din Germania – bănci deţinute în parte de guvernele regionale. Un alt efect negativ ar fi dobânzile mai mici pe care băncile le-ar plăti deponenţilor. De asemenea, creditorii ar putea majora ratele percepute la împrumuturile acordate clienţilor pentru a-şi recupera costurile. Băncile daneze nu şi-au taxat suplimentar clienţii pentru depozite, de teamă că astfel îi vor pierde, ceea ce nu se poate spune despre creditorii străini. State Street şi Bank of New York Mellon, două dintre cele mai mari bănci de depozit la nivel mondial, au anunţat că au trecut în contul clienţilor costurile cu depozitele în coroane daneze. Banca centrală daneză a sugerat anul trecut că nu sunt limite în privinţa dobânzilor la depozite atât timp cât această politică protejează coroana.
„Principala lecţie din experimentul danez este că dobânzile negative au efecte uriaşe asupra pieţei valutare“,
consideră Jan Storup Nielsen, analist la Nordea.

via www.zf.ro

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

1692 vizualizări

Data publicării:

28 Martie /2014 18:04

Catalogul tematic

Noutăți

Etichete:

sistemul bancar | Olanda | BCE | dobînzii bancare

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon