Panorama

FMI vrea echitate

Criza economică globală şi efectele recesiunii au determinat o schimbare radicală a modului în care statele, companiile şi instituţiile financiare se raportează la actualul context. Fiindcă după prăbuşirea colosului financiar Lehman Brothers, indicat de cei mai mulţi analişti drept declanşatorul crizei mondiale, economia nu mai este şi nici nu va mai fi ce a fost. Scepticismul pieţei şi a actorilor care activează aici s-a amplificat, iar impredictibilitatea economică a generat un curent de neîncredere care afectează puternic şi în ziua de astăzi capitalul, fluxul investiţional sau locurile de muncă. Cu alte cuvinte, asistăm la o reaşezare a economiilor la nivel global în încercarea de a depăşi definitiv şocul resimţit în urma recesiunii. În acest context trebuie interpretată şi recenta repoziţionare a FMI, instituţie care surprinde printr-o schimbare de filosofie ce tinde să prindă tot mai mult contur. Astfel, Fondul propune o nouă politică în relaţia cu statele partenere. O abordare care consemnează tranziţia de la imperativul austerităţii, principiu fundamental după care s-a ghidat Fondul în ultimele decenii, la o viziune progresistă în care accentul cade pe echitate şi pe lupta împotriva adâncirii inegalităţilor sociale. Astfel, conform unei informaţii AFP, Fondul Monetar International a stârnit o mare surpriză în această săptămână, la Washington, după ce a evidenţiat că lupta împotriva deficitelor ar putea fi dusă printr-o majorare a impozitelor pe veniturile mari şi ţintirea multinaţionalelor. În raportul cu subtitlul "Timpul impozitelor", Fondul sugerează taxarea persoanelor cu venituri mari şi a patrimoniului lor pentru a "intări legitimitatea" planurilor de economii şi pentru a lupta împotriva adâncirii inegalităţilor.
"Pare să existe o marjă suficientă în multe ţări avansate pentru a obţine mai multe venituri din veniturile cele mai mari", se precizează în documentul FMI, care notează că fiscalitatea pentru cei mai bogaţi oameni s-a redus "net" în cursul ultimilor 30 de ani.
Poziţionarea FMI este la prima vedere surprinzătoare, din perspectiva rigurozităţii cu care instituţia finanicară şi-a reglat relaţiile cu statele partenere pe care le-a împrumutat. În realitate însă, schimbarea de abordare era anunţată inclusiv de maniera în care Fondul a negociat recent noi acorduri de împrumut. Constatând deficitul de încredere înregistrat la nivel global, generat de inflexibilitatea Fondului în revizuirea clauzelor de austeritate din acordurile de împrumut, FMI a luat decizia unei abordări mai ponderate, în acord cu necesităţile actuale ale statelor lovite de criza economică. Este, de altfel, şi cazul relaţiei FMI cu România, o relaţie bazată pe un parteneriat real care a şi favorizat cea mai rapidă încheiere a unui nou acord de tip stand-by de către ţara noastră. Reconsiderarea poziţiei FMI înseamnă de fapt o abordare actuală în ceea ce privește reducerea decalajelor economice, în sensul obţinerii unei echităţi sociale dezirabile. Se poate spune că FMI renunţă la politicile de dreapta care i-au ghidat activitatea şi îmbrăţişează o filosofie de stânga, întemeiată pe principiile unei stângi progresiste moderne. În România au existat mai multe proiecte privind impozitarea bogăţiei ca opţiune de depăşire a dificultăţilor crizei economice, pe acelaşi principiu de stânga conform căruia cei care au mai mult trebuie să contribuie mai mult pentru a reduce prăpastia dintre cei bogaţi şi cei săraci. Din păcate, fetişul cotei unice a reprezentat un impediment dificil de depăşit, iar proiectele de supraimpozitare a celor înstăriţi nu au fost deocamdată implementate. Cert este însă că, în acord cu viziunea FMI, şi în România se va crea cadrul unei dezbateri riguroase privind necesitatea reconsiderării actualului sistem de impozitare astfel încât bogaţii să contribuie suplimentar.

via www.obiectiv.info

1201 vizualizări

Data publicării:

14 Octombrie /2013 13:04

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

FMI | România | economia

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon