25
11 2015
509

O bancă elveţiană a spart gheaţa pedepsind cu dobânzi negative depozitele de retail

În afara Elveţiei, pe pieţele internaţionale preţurile cuprului, un metal intens folosit în industrie şi prin urmare un barometru al activităţii industriale, a ajuns la începutul săptămânii la cel mai redus nivel din 2009. Şi cotaţiile zincului şi cele ale nichelului, de asemenea metale industriale, au scăzut.

Piaţa metalelor pur şi simplu s-a prăbuşit la începutul săptămânii din cauza perspectivelor dezamăgitoare de creştere ale economiei globale. Indicatorul Bloomberg al materiilor prime a atins luni minimul ultimilor 16 ani.

Tot pe pieţele internaţionale euro s-a depreciat în ultimele săptămâni în mare parte deoarece investitorii anticipează că băncile centrale de pe ambele maluri ale Atlanticului se vor duce curând, poate de luna viitoare, cu politica monetară în direcţii total opuse, scrie The Wall Street Journal. Mulţi investitori pariază că deprecierea euro va continua.

Înapoi în Elveţia, centrul financiar al lumii, Alternative Bank Schweiz stârneşte vâlvă cu decizia de a-şi taxa deponenţii individuali, notează City.am. În timp ce mai multe bănci centrale şi-au dus dobânzile de referinţă sub zero în lupta cu deflaţia şi pentru a tăia energia aprecierii monedelor lor, deponenţii individuali au fost protejaţi de astfel de măsuri, adică nu li s-a perceput până acum bani pentru a fi lăsaţi să-şi păstreze economiile la bănci. Doar băncile comerciale au fost forţate de băncile centrale să plătească pentru a-şi proteja banii în depozitele lor.

Însă Alternative Bank Schweiz a trimis o notificare clienţilor în care-i informează că taxează orice lichiditate depozitată la această bancă începând cu anul viitor, potrivit AFP. Depozitelor de cont curent li se va aplica o dobândă de -0,125%. Depozitele de peste 100.000 de franci elveţieni vor fi taxate cu -0,75%.

Decizia dobânzilor negative ne costă mulţi bani, cam cât tot profitul nostru de anul trecut, a explicat Martin Rohner, directorul general al băncii elveţiene.

Banca centrală a Elveţiei a dus dobânzile de referinţă în teritoriul negativ în decembrie anul trecut pentru a descuraja investitorii să folosească francul elveţian ca activ-adăpost şi pentru a descuraja intrările de „bani fierbinţi“ în această ţară înainte ca Banca Centrală Europeană să lanseze propriul program de achiziţii de active.

Bănci precum UBS şi Credit Suisse au reacţionat rapid, aplicând dobânzi negative clienţilor instituţionali mari. Dobânda pentru depozite percepută de banca centrală a Elve­ţiei băncilor comerciale este în prezent de minus 0,75%.

Dobânzile negative sunt luate în considerare de băncile centrale şi de economişti ca instrumente prin care descurajează păstrarea lichidităţilor şi forţează punerea în circulaţie a banilor. În teorie, mai mulţi bani în economie înseamnă creştere economică.

Şi banca centrală a Suediei a introdus dobânzi negative, în prezent de -0,35%. Dobânda pentru depozite a BCE este de -0,2%. Şi în Marea Britanie, şi în SUA, aceasta din urmă cea mai mare economie a lumii, se vorbeşte la nivel înalt despre posibilitatea introducerii dobânzilor negative dacă va fi nevoie.

În Elveţia, Alternative Bank Schweiz este specializată pe finanţarea proiectelor sociale şi de mediu, iar şefii instituţiei spun că aplicarea dobânzilor negative îi vor permite să-şi continue actuala activitate. Din informaţiile furnizate de bancă, majoritatea clienţilor s-au împăcat cu situaţia. Unii clienţi s-ar putea să plece, dar banca se aşteaptă ca aceştia să fie înlocuiţi rapid de alţii atraşi de popularitatea pe care banca o are acum.

Cu toată această atenţie din partea presei, am văzut venind noi clienţi care nu ştiau de noi înainte, explică Rohner. Printre organizaţiile fondatoare ale băncii figurează grupul ecologist Greenpeace şi Partidul Verde Elveţian.

Pe pieţele internaţionale ale materiilor prime, retorica Rezervei Federale americane, care încurajează ideea că în decembrie banca centrală a SUA va începe să majoreze dobânzile, la care se adaugă cererea anemică, au împins preţurile metalelor de bază, de la aluminiu la nichel, la minime ale ultimilor ani. Multe metale sunt tranzacţionate în dolari, iar politica Fed are ca efect aprecierea monedei americane. Creşterea dolarului face ca metalele să devină mai scumpe pentru cumpărătorii internaţionali.

Cotaţiile cuprului au atins luni cele mai mici niveluri din ultimii şase ani şi jumătate. La fel şi preţurile aluminiului. Marţi, nichelul a marcat un nou minim al ultimilor 12 ani. Toate aceste scăderi au dus inevitabil la scăderea cotaţiilor acţiunilor marilor companii miniere. Preţurile minereului de fier sunt la cele mai reduse niveluri din cel puţin 2008.

Indicatorul The Bloomberg Commodity Index, care urmăreşte cotaţiile a 22 de materii prime, a scăzut de la începutul anului cu 22%.

via | www.zf.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.