28
01 2016
304

Politicienii, industriaşii şi comercianţii se grăbesc să evalueze impactul dispariţiei spaţiului Schengen

Reintroducerea controalelor la gra­niţele intra-Schengen ar echivala cu prăbuşirea zonei de liberă trecere pe care statele europene o cons­truiesc de trei decenii. Acest efect distructiv al turbulenţelor şi isteriei cauzate de criza refugiaţilor pune pe jar multă lume, de la politicieni la industriaşi şi transportatori, care se grăbesc să avertizeze despre şi să cuantifice pierderile materiale.

Alţi observatori minimalizează aceste costuri, însă pierderile morale cauzate de reintroducerea controalelor la graniţele intraeuropene, mai greu de cuantificat, ar putea fi mai mari decât cele băneşti.

În urmă cu 30 de ani, când zona Schengen a luat fiinţă, FMI estima că renunţarea la controalele de la graniţă va adăuga 1-3% la creşterea economică a regiunii.

După cele mai conservatoare estimări, acordul Schengen a adus în plus 28 de miliarde de euro la creşterea PIB-ului. Suma reală este probabil mai mare cu câteva zeci de miliarde de euro, scrie La Stampa.

Acum, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, avertizează că închiderea graniţelor UE va costa 3 miliarde de euro pe an, cuantificarea pierderilor cauzate afacerilor. Circa 1,7 milioane de angajaţi trec graniţele intra-UE în fiecare zi, fiecare oră de aşteptare are un cost, iar cetăţenilor europeni le va fi mai greu să-şi găsească de lucru, spune el. Aceasta pare o tactică de şoc pentru anihilarea reacţiilor naţionaliste la valurile de imigranţi.

Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, a avertizat şi el că efectele închiderii graniţelor sunt „catastrofale“. Când camioanele vor aştepta cu orele la punctele de control, anu­mite afaceri se vor opri, a explicat el. Deşi 3 mi­liarde de euro sunt o sumă modestă în comparaţie cu valoarea comerţului anual dintre cele 28 de state membre ale UE, de 2.800 miliarde de euro, Juncker şi cancelarul german Angela Merkel au ţinut să lege chiar viitorul euro de închiderea granţelor şi să anunţe moartea pieţei unice, notează Reuters.

Economiştii îi contrazic pe aceşti lideri. Nu există nicio legătură între moneda unică şi cât de mult trebuie să aştepţi să treci graniţa, spune pentru EUobserver Zsolt Darvas, asociat al think tank-ului Bruegel din Bruxelles.

În interiorul pieţei unice destrămarea spaţiului Schengen ar putea duce la creşterea costurilor cu tranzacţiile şi transportul, dar de vreme ce nu se discută despre introducerea tarifelor şi taxelor vamale, nu va exista un impact real asupra pieţei unice, a explicat Darvas.

De asemenea, moneda unică presupune bancnote comune, politică monetară comună, bancă centrală comună, un mecanism unic de supraveghere bancară, iar niciuna dintre acestea nu are nimic în comun cu graniţele, a mai spus economistul.

El a subliniat că piaţa unică funcţionează bine şi dincolo de spaţiul Schengen, spre exemplu în România şi Marea Britanie. În prezent, zona de liberă trecere are 26 de membri.

Daniel Gros, directorul Centrului pentru Studii Politice Europene, atrage însă atenţia că poate exista o legătură politică între Schengen şi euro, iar desfiinţarea Schengen ar fi un semn al lipsei de voinţă politică de a colabora.

Anton Boerner, şeful confederaţiei germane a comercianţilor, BGA, estimează că impunerea de controale la graniţă va majora costurile cu transportul pe drumurile internaţionale pentru membrii organizaţiei sale cu 3 miliarde de euro. Aproximativ 70% din comerţul extern al Germaniei se face în interiorul Europei.

Grupurile de lobby şi uniunile de comerţ spun că îngrădirea trecerii graniţelor va aduce costuri suplimentare pentru economia germană de 10 miliarde euro pe an, iar consecinţele se vor simţi pe piaţa muncii, la nivelul taxelor şi al sistemului de protecţie socială.

Fructele spaniole destinate Danemarcei trebuie să treacă peste cel puţin patru graniţe. Este aproape imposibil de desus acum care fa fi impactul controalelor la graniţe asupra bunurilor perisabile.

Posibilul impact vătămător asupra producătorilor este mult mai puternic decât cel asupra consumatorilor, crede Guntram Wolff, directorul Bruegel.

Juncker le-a povestit parlamentarilor europeni că o oră suplimentară de aşteptare la graniţă aduce pierderi de 55 de euro per autovehicul. În fiecare an 60 de milioane de autovehicule trec cel puţin on graniţa europeană, iar fiecare vehicul aşteaptă în medie jumătate de ore la graniţă. În această situaţie, comerţul european ar pierde 1,6 miliarde euro pe an. Polonia trimite 3,1 milioane de autocamioane peste graniţă în Germania în fiecare an. Pentru aceşti transportatori, pierderile s-ar ridica la aproape 100 de milioane de euro dacă s-ar desfiinţa spaţiul Schengen.

Unii transportatori sunt mai reţinuţi în a proiecta o imagine plină de dramatism. Branko Rogli?, proprietarul Orbico,unul dintre cei mai mari distribuitori europeni de bunuri de consum, spune că în perioada actuală cu preţuri reduse ale combustibilului camionagii au făcut profit. Însă acum ei va trebui să plătească preţul unui transport oarecum mai lent. Totuşi, precizează el, sunt dificil de cuantificat acum efectele negative. Compania sa are operaţiuni în 18 state membre ale UE şi în Ucraina şi are o cifrăde afaceri de 1,7 miliarde euro, potrivit Total Croatia News. Rogli? estimează că un regim mai strict la graniţe va avea impact nu doar în Europa de Vest, ci şi în cea de Est. Însă el nu se aşteaptă la o creştere semnificativă a costurilor pentru compania sa.

Se poate ca firmele de transport cu camionul să încerce acum să majoreze preţurile pentru că timpul de transport va dura mai mult decât de obicei, ceea ce se va refecta în costurilor lor cu transportul pe drum. Dar pe de altă parte combustibilul se ieftineşte, ceea ce ar trebui să compenseze pentru p parte din pierderile lor, a mai spus Rogli?..

Există, de asemenea, 1,7 milioane de persoane care fac naveta peste graniţe. Wolff estimează că aceştia ar putea pierde 3-4 miliarde de euro pe an din cauza reintroducerii controalelor. Numărul creşte la cinci miliarde de euro dacă sunt luaţi în calcul cele 200 de milioane de persoane care stau cel puţin o noapte într-o ţară vecină cu a lor.

Sfârşitul Schengen ar fi costisitor şi pentru state, nu doar pentru cetăţeni. Spre exemplu, Danemarca cheltuie 150.000 de euro pe zi, sau 50 de milioane de euro pe an, pentru întărirea securităţii pe podul Öresund, care leagă capitala ţării de oraşul suedez Malmö.

Autorităţile germane estimează că vor suporta costuri suplimentare de cel puţin 100 de milioane de euro pe an pentru implementarea şi funcţionarea unui nou sistem de controale vamale. Germania are nouă graniţe.

Între timp, navetiştii care trec pe podul Øresund simt deja efectele controalelor vamale, introduce de la începutul anului. Lor le ia acum de două ori mai mult timp să treacă graniţa.

Idealul scandinav de viaţă, în care fiecare este liber să călătorească, s-a dus. Trebuie să călătorim liber, dar acum vom pierde mulţi bani în Scandinavia pentru că nu mai putem face aceasta. Este tragic, povesteşte pentru The Guardian Christian Müller-Hansen, un danez în vârstă de 39 de ani.

via | www.zf.ro

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.