Panorama

Scăderea neaşteptată a economiei Germaniei, stagnarea burgheză a Franţei şi recesiunea Italiei frânează puternic redresarea zonei euro

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice. PIB-ul Germaniei a scăzut cu 0,2% în T2, mai mult decât au anticipat economiştii, în timp ce economia Franţei a stagnat şi a determinat guvernul francez să redefinească ţinta deficitului pentru 2014. Italia, care a intrat în mod neaşteptat în recesiune, a înregistrat o scădere economica accelerată de 0,2 % faţă de T1 şi de 0,3% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Avansul economic al UE a decelerat la 0,2% comparativ cu creşterea din primul trimestru, de 0,3%. Banca Centrala Europeană (BCE) se află astfel sub presiunea de a găsi mijloace prin care să stimuleze economia.
Dacă stagnarea continuă şi creşterea nu se materializează, poate chiar anul viitor criza va lovi din nou, indiferent de ce face BCE. Acesta nu este scenariul pe care ne bazăm, dar au crescut riscurile pe termen mediu, a declarat Alexander Koch, economist la banca Raiffeisen Schweiz din Zürich, Elveţia, potrivit Bloomberg.
E un mod de a trezit la realitate zona euro, un semnal de alarmă că trebuie să facă mai mult, în special în Franţa şi Italia, a mai spus Koch.
Olanda este una dintre ţările mici care au reuşit să surprindă pozitiv, economia crescând într-un ritm alert comparativ atât cu trimestrul precedent, cât şi faţă de anul trecut. PIB-ul Olandei a crescut cu 0,5% faţă de T1 şi cu 0,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013. Şi economia Austriei a accelerat, ajungând la o creştere de 0,9% comparativ cu perioada aprilie-iunie a anului trecut. Ca şi în cazul Olandei, PIB-ul Portugaliei a crescut vertiginos cu 0,6% faţă de T1 când economia scăzuse cu 0,4% faţă de ultimul trimestru din 2013. Şi Suedia şi-a accelerat ritmul de creştere cu un PIB cu 0,2% mai mare comparativ cu trimestrul anterior. Surpriza vine din partea Ungariei care a înregistrat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut o creştere de 3,7%, cea mai mare din primul trimestru din 2006 până în prezent. În comparaţie cu primul trimestru al acestui an, ritmul de creştere a fost slab, PIB-ul Ungariei crescând cu 0,8%. Fostele ţări comuniste din estul Europei au simţit frânarea creşterii economice cauzată de criza din Ucraina. Comparativ cu trimestrul precedent, economia României s-a contractat în T2 cu 1% şi a crescut cu 1,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, performând mai slab decât Bulgaria, Slovacia, Republica Cehă sau Polonia. În Bulgaria, PIB-ul a crescut cu 0,5% faţă de T1 şi cu 1,6% faţă de T2/2013. Economia Cehiei a stagnat, iar PIB-ul Poloniei a crescut cu 3,2% faţă de T2 în 2013 şi cu doar 0,6% faţă de trimestrul trecut, într-un ritm de aproape două ori mai lent. Creşterea economică în Slovacia a fost de 0,6% faţă de trimestrul întâi şi de 2,4% faţă de trimestrul al doilea al anului trecut. În primul semestru, economia României a crescut cu 2,4%, mai puţin decât anticiparea analiştilor, de 3,5%. BCE a anunţat în iunie aplicarea unui set de măsuri pentru stimularea economică, care includ o dobândă negativă pentru depozite. Preşedintele BCE Mario Draghi a avertizat săptămâna trecută că riscurile politice sporite pot afecta ritmul de redresare economică în regiune. El a solicitat statelor din zona euro să implementeze reforme structurale pentru a susţine creşterea economică şi a subliniat că ţările care au făcut acest lucru îşi revin mai repede. Economia Spaniei a crescut în cel de-al doilea trimestru în cel mai alert ritm din 2007 până în prezent, iar PIB-ul Greciei a scăzut cel mai puţin comparativ cu ultimii şase ani. Astfel, PIB-ul Spaniei a crescut cu 0,6% faţă de T1 şi cu 1,2% faţă de T1/2013. Banca centrală a Germaniei, cu sediul la Frankfurt, a estimat în iunie că economia va creşte cu 1,9% în anul 2014 şi cu 2% în 2015. Preşedintele băncii, Jens Weidmann, a declarat săptămâna aceasta că rămâne „mai mult sau mai puţin“ la aceleaşi estimări, adăugând că aşteptările i-ar putea fi schimbate de evoluţia crizei din Ucraina. „Temeri geopolitice vor exista mereu, dar în final este vorba despre ce vor face băncile centrale“, a declarat Michael Hewson, analist la CMC Markets în Londra. Draghi va fi forţat să arunce şi mai mulţi bani în piaţă pentru a nu împinge Europa în deflaţie Presiunea pe Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), pentru a ieşi cu noi măsuri monetare de a susţine fragila economie europeană vor fi din ce în ce mai mari, după rezultatele proaste din T2. Totuşi, analiştii cred că italianul Draghi nu se va grăbi, scrie Bloomberg. Economiştii băncilor Morgan Stanley şi JP Morgan Chase spun că Draghi va evita să anunţe noi reforme în viitorul apropiat, chiar şi după ce creşterea economică în zona euro a încetinit puternic în T2. Oficialii actuali au încredere că politicile existente vor depăşi riscurile sporite, precum inflaţia tot mai slabă, chiar deflaţie şi sancţiunile tot mai puternice împotriva Rusiei, potrivit Bloomberg.
Nu e nicio îndoială că revenirea economică a zonei euro este într-un punct critic. În ciuda riscurilor, nu credem că acţiunea din partea BCE este urgentă, a spus Elga Bartsch, economist-şef la Morgan Stanley în Londra, citată de Bloomberg.

via www.zf.ro

1776 vizualizări

Data publicării:

15 August /2014 14:25

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

germania | Franța | BCE | stagnare | economica

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon