Dialogul constant dintre mediul privat și autorități este un element-cheie al bunei funcționări a economiei. Ambele părți caută în permanență instrumente pentru a îmbunătăți interacțiunea, iar pentru a evalua această cooperare, este necesar ca periodic să se desfășoare anumite barometre/chestionare, pentru a înțelege „unde suntem” și ce trebuie de îmbunătățit.

În acest context,  recent a avut loc lansarea AmCham METRIX – un indice gândit de mediul de afaceri pentru a măsura modul de interacțiune cu autoritățile publice și de calitate a politicilor publice. Sesiunea de lansare a indicelui a întrunit reprezentanți ai mediului de afaceri, ai organizațiilor internaționale și partenerilor de dezvoltare și, desigur, ai autorităților publice, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Serviciului Fiscal de Stat.

METRIX – ce este și cum a apărut ideea?

După cum ne-a explicat Veronica Sirețeanu, director adjunct AmCham Moldova și manager de proiect METRIX, asociația mereu a încercat să identifice instrumente de analiză a relației dintre sectorul public și privat, astfel METRIX nu este o premieră în acest sens pentru membrii AmCham. „Deoarece construirea unui mediu de afaceri transparent, previzibil și eficient prin îmbunătățirea dialogului dintre sectorul privat și autoritățile publice face parte din strategia AmCham Moldova, am încercat mereu să ne asigurăm că identificăm cele mai bune instrumente în acest sens. Anterior, accentul se punea pe chestionarea membrilor Asociației pe diferite subiecte de interes (cititorilor Publicației le sunt cunoscute, sunt sigură, cele două ediții ale Tax&Customs Survey prezentate în cadrul TAXCON’23 și TAXCON’24), iar răspunsurile acestora mereu reprezentau referințe și repere pentru autoritățile publice vizate, inclusiv deoarece AmCham Moldova este cea mai mare comunitate de business din țară”, a menționat Veronica Sirețeanu.

Ideea de a avea un indice compozit, care să prindă și impactul politicilor pe mai multe dimensiuni, îi aparține președintelui Asociației – Alexandru Gozun (PwC), susținut și de Consiliul de Directori, cu care am încercat să punem laolaltă experiențele ambilor din sectorul public și privat, ca elaboratori de politici și ca promotori ai intereselor mediului de afaceri, și să gândim un indice care va reflecta cât mai fidel scopul acestuia, a adăugat Veronica.

Astfel, după cum ne-a explicat directorul adjunct AmCham, în principiu, METRIX - Indicele de Transformare și Reformă Economică din Moldova -  are două componente:

• Evaluarea percepției mediului de afaceri, realizată printr-un sondaj reprezentativ pe 372 de companii mari și mici din toată țara, inclusiv membri ai AmCham Moldova; și
• Analiza impactului politicilor publice, bazată pe un model econometric (VAR) ce estimează cum schimbările de politici afectează productivitatea. Astfel, METRIX oferă o componentă predictivă, nu doar descriptivă. La elaborarea acesteia, a fost antrenat unul din cei mai buni macroeconomiști naționali, cu o vastă practică internațională (Dumitru Vicol), în același timp validând metodologia cu experți internaționali, practicieni și reprezentanți ai mediului academic/cercetare independenți, dar și de la Oxford University, NYU Shanghai, Banca Mondială, IFC Europe, IBRD, Academia de Studii Economice din Moldova – Institutul Național de Cercetări Economice, precum și autorități publice vizate, ceea ce îi conferă robustețe și legitimitate.

În final, a fost obținut un indice cu valoarea de 68,4 (din 100), unde 54.8 reprezintă percepția medului de afaceri (un scor moderat, dar cu loc semnificativ de îmbunătățire) și 82.0 – analiza impactului politicilor (arată că, teoretic, politicile sunt pro-creștere a productivității, dar implementarea e deficitară).

„Discrepanța reflectă o tensiune: politicile sunt bine intenționate și aliniate la bune practici, dar realitatea implementării încă nu a convins mediul de afaceri. Apropos, percepția mediului de afaceri în ceea ce ține de fiscalitate este la nivelul de 6.19 –  împreună cu ”Digitalizarea & Inteligența Artificială” și ”Integrarea în UE” reprezentând top 3 cele mai bine apreciate”, ne mai spune Veronica Sirețeanu.

Climatul fiscal în perceperea contribuabililor și în baza analizei politicilor fiscale

Majoritatea firmelor intervievate în METRIX semnalează o îmbunătățire a cadrului fiscal față de anii precedenți. Companiile percep o mai bună deschidere din partea instituțiilor fiscale și o evoluție pozitivă în privința controalelor, acestea fiind  considerate mai profesioniste, mai transparente și mai predictibile. Cu toate acestea, după cum ne explică Veronica, IMM-urile menționează că beneficiile fiscale vin adesea „la pachet” cu o incertitudine procedurală care erodează din avantajul oferit. Așadar, deși povara fiscală totală este „rezonabilă”, orice modificare care vizează creșterea veniturilor fiscale fără stimulente compensatorii riscă să frâneze creșterea economică. „De fapt, datele din METRIX confirmă un lucru esențial: nivelurile ridicate ale impozitării muncii și ale taxării profiturilor au efecte negative asupra productivității generale a economiei. În același timp, povara fiscală din Moldova, deși considerată moderată în comparație cu alte țări, nu este însoțită de suficiente mecanisme de simplificare. Astfel, politicile fiscale riscă să descurajeze investițiile și să accentueze diferențele dintre companiile care operează legal și cele din zona informală. Prin urmare, o strategie fiscală sănătoasă ar trebui să includă mai mult decât rate – să țintească comportamente economice productive”, Veronica Sirețeanu.

Tot în acest context, Lilia Colin de la Deloitte și copresedinte a Comitetului Fiscal al AmCham ne spune că rezultatele pozitive privind reglementările fiscale sunt datorate unor inițiative clare promovate de stat, iar digitalizarea serviciilor fiscale a dus la o mai mare transparență a procedurilor de audit fiscal și la un acces îmbunătățit pentru companii la consiliere juridică. Lilia Colin: „Acest lucru contribuie la creșterea eficienței și încrederii în sistemul fiscal. De asemenea, dialogul mai deschis între instituțiile fiscale și mediul de afaceri arată o tendință spre colaborare mai bună, deși este necesar mai multă flexibilitate și rapiditate în luarea deciziilor. Problemele economiei subterane și ajustarea politicilor specifice pe sector rămân aspecte ce necesită soluții pentru a menține competitivitatea”. Totodată, potrivit ei, pentru îmbunătățirea acestor aspecte, statul ar putea clarifica și simplifica regulile pentru noile măsuri fiscale, reducând astfel incertitudinile și facilitând atragerea și păstrarea angajaților. Implementarea unor politici eficiente pentru combaterea economiei subterane ar putea extinde baza de colectare fiscală și îmbunătăți competitivitatea. Accelerarea digitalizării și flexibilizarea procesului decizional fiscal ar permite răspunsuri mai rapide și eficiente la nevoile afacerilor, contribuind la o percepție pozitivă asupra reglementărilor fiscale.

Conform METRIX, povara fiscală este considerată rezonabilă. Cum rămâne, totuși,  cu economia informală destul de ridicată? La acest aspect am discutat cu Iuri Cicibaba, Forvis Mazars, copreședinte a Comitetului Fiscal al AmCham.

„Dacă o să privim la economia informală anume din perspectiva concurenței neloiale dar nu numai din perspectiva că bugetul public național nu colectează toate taxele cuvenite – eu sunt sigur că pot fi identificate mai multe instrumente care o să micșoreze acest fenomen considerabil și fără instrumente administrative dure. Ca exemplu, domeniul achizițiilor publice – instituțiile publice nu au dreptul nici legal și nici moral să cumpere servicii, lucrări de la companii care utilizează fenomenul ”salariu in plic”: a) legal – din cauza ca unele din principii achizițiilor publice prevăzut de cadrul legal (Legea 131/2016 art. 7 litera c) – este asigurarea concurenței loiale, b) moral – din cauza că atribuirea câștigătorului ca fiind cel care utilizează plata ”salarii in plic” – este utilizarea banilor publici colectați din impozite ale companiilor care achită toate impozite – pentru facilitarea celor care nu achită impozite și ca rezultat este un semnal pentru cel care lucrează pe alb – mai bine nu achită impozite ori falimentează”, ne spune Iuri Cicibaba.

De asemenea, după cum ne explică reprezentantul Forvis Mazars, statul ar putea, prin calitatea sa de angajator, influența diminuarea acestui fenomen: „O altă abordare care poate fi utilizată este domeniul unde Statul are prezența și ca angajator și concomitent este responsabil pentru certificări și acreditări (ca exemplu, domeniul educației). Voi explica: salariile în instituțiile de învățământ private nu pot fi mai mici decât cele de la instituțiile de învățământ de stat – și dacă instituția privată nu poate confirma de ce salariile sunt mai mici, ca exemplu cu 10% mai puțin decât la instituția de stat din aceeași localitate si cu același număr de copii, atunci este cazul de investigat mai atent aceste situații,  chiar cu invitația inspectori fiscali de la Serviciul Fiscal de Stat, iar o soluție ar fi amânarea certificării/acreditării până la confirmarea corectitudinii”.

METRIX – cât de relevant este pentru autorități?

În ultimii ani, din partea autorităților s-au depus mult efort pentru a construi un dialog deschis și constant cu mediul de afaceri. Însă, după cum recunoaște Cristina Ixari, secretară de stat la Ministerul Finanțelor, chiar și în prezența acestor eforturi, încrederea nu este încă la nivelul așteptat.

Cristina Ixari: „În interacțiunile cu mediul de afaceri, se resimte adesea o rezervă în exprimare. Chiar și în cadrul unor discuții deschise, unii reprezentanți aleg să nu vocalizeze complet preocupările sau nemulțumirile. Nu din lipsă de opinie, ci dintr-o teamă tacită că o poziție critică ar putea influența în mod nedorit relația cu instituția. Acest comportament nu este un reproș – este un semnal de alarmă pentru noi, autoritățile, că trebuie să consolidăm un climat de încredere, în care fiecare voce să fie auzită și respectată, fără teama de consecințe. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că încrederea nu se obține doar prin inițiative punctuale sau declarații optimiste. Ea are nevoie de timp, de consecvență, de acțiuni repetate care confirmă că reprezentanții autorităților își respectă cuvântul și este un partener de încredere în ceea ce privește predictibilitatea deciziilor, claritatea și stabilitatea politicilor”.

Tocmai din acest considerent este important METRIX, pentru că vine ca un răspuns la provocările menționate mai sus de secretara de stat. „Inițiativa METRIX, elaborată de echipa AmCham, vine exact ca un răspuns practic la această nevoie: de a măsura percepțiile într-un mod structurat, profesional și transparent. Este un instrument de calibrare, așa cum un agricultor își monitorizează planta: verifică dacă are suficientă lumină, apă, nutrienți. La fel și în cazul politicilor publice, avem nevoie să înțelegem dacă 'planta' – adică mediul economic – primește ce are nevoie pentru a crește sănătos. Un asemenea barometru nu este un simplu scor – este o notă dată de profesionistul care lucrează în realitate, cu reguli fiscale, controale, incertitudini și termene. Este o notă pe care trebuie să o primim nu cu defensivă, ci cu deschidere. Pentru că doar astfel putem crește încrederea și putem ajusta politicile pentru a fi cu adevărat în slujba dezvoltării economice”,  menționează secretara de stat.

În concluzie, de ce acest indice ar trebui să fie unul de interes pentru contabili, directori financiari, auditori?

Veronica Sirețeanu: La prima vedere, METRIX poate părea doar o altă inițiativă tehnocratică. Dar, pentru contabili, auditori, finanțiști și consultanți fiscali, METRIX este mai mult decât un scor: este un barometru al riscurilor sistemice, al eficienței reglementărilor și al maturității instituțiilor”.

Astfel, este important să menționăm că acest instrument nu doar ne arată care este situația la moment, dar ne oferă direcții și soluții pentru ca factorii de decizie să intervină pe viitor, pentru a oferi businessului politici eficiente și adaptate necesităților lor. „METRIX nu este doar o fotografie a prezentului, ci un avertisment pentru viitor. Într-o Moldovă aflată între transformare și incertitudine, profesioniștii contabili, specialiștii în finanțe și taxe au datoria și oportunitatea de a deveni parteneri esențiali în reformarea economică reală, iar METRIX este un instrument util - cel mai util, cred eu, în acest sens, ne mai spune Veronica.

De fapt, profesioniștii pot folosi acest indice pentru: (a) a anticipa schimbări fiscale și impactul lor; (b) a consilia companiile privind riscurile de conformare, inclusiv cele cu reglementările UE; (c) a înțelege mai bine cum se poziționează Moldova comparativ cu regiunea – un avantaj în atragerea de investiții sau construirea de strategii. Altfel spus, aceștia pot anticipa unde clientul poate fi expus – la costuri ascunse, la riscuri de neconformare sau la eforturi administrative neplanificate, fiind un ghid valoros pentru a înțelege atât riscurile fiscale, cât și oportunitățile de consiliere strategică.

Respectiv, specialiștii menționați nu mai sunt doar „gardieni ai trecutului”, ci devin „arhitecți ai conformării și ai eficienței”, deoarece au acces, prin intermediul METRIX, la informație operativă ce reflectă fidel pulsul economiei.