Potrivit prevederilor art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal locul prestării serviciilor prin intermediul rețelei internet care se referă la servicii în tehnologia informației, în conformitate cu secțiunea 62 a Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, este sediul, iar în cazul în care acesta lipsește – domiciliul sau reședința beneficiarului acestor servicii. Prin urmare acordarea serviciilor în cauză se va califica ca import de servicii.

Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA; sau

Articolul 102 (10) din Codul fiscal reglementează că, subiectul impozabil are dreptul la deducerea TVA achitate sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pe care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA, sau

În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligației fiscale și data achitării TVA se consideră nu mai târziu de data depunerii declarației privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcție de ce are loc mai înainte.

1. (39.16) Cum și de către cine vor fi selectate tranzacțille cîștigătoare?

Conform pct. 16 și 18 din Regulamentul privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală” aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 657/2019, tragerile la sorți a tranzacțiilor cîștigătoare se vor efectua pe baza informației prezentate de către băncile comerciale licențiate emitente din Republica Moldova, aleatoriu, în mod automatizat, prin intermediul platformei Random.org., în prezența comisiei numite prin ordinul directorului Serviciului Fiscal de Stat.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).