Recesiunea economică înregistrată de majoritatea partenerilor comerciali, deprecierea valutelor acestora, perturbarea lanțurilor valorice globale au contribuit la scăderea exporturilor moldovenești (deși nesemnificativă). Totodată, diminuarea prețurilor mondiale la petrol a avut un impact pozitiv asupra balanței comerciale.

Din punct de vedere geografic, scăderea exporturilor a fost determinată de categoria „alte țări” (altele decât UE și CSI), exporturile către acestea diminuându-se cu 25,5 la sută față de trimestrul I 2019. Exporturile către țările CSI, de asemenea, au scăzut cu 7,1 la sută, în timp ce exporturile către țările UE-27 (fără Marea Britanie) au crescut cu 14,0 la sută. În exporturile de bunuri au predominat, ca de obicei, produsele agroalimentare (în creștere cu 1,1 la sută comparativ cu trimestrul I 2019), cu o pondere de 63,1 la sută din total.

Majorarea importului de bunuri, de asemenea, a fost modestă. Importul de bunuri înregistrat în balanța de plăți (fără bunurile după/pentru prelucrare) a constituit $1 255,25 mil. (+1,0 la sută comparativ cu trimestrul I 2019). Produsele agroalimentare au prevalat și în structura importurilor cu o pondere de 19,0 la sută, importul acestora crescând cu 15,5 la sută, urmate de produsele minerale (în scădere cu 14,4 la sută), cu o pondere de 16,8 la sută. Cu toate că volumul fizic al bunurilor importate a crescut (+5,2 la sută), majorarea importurilor a fost temperată de scăderea prețurilor la bunurile importate (-4,9 la sută), în special la produsele minerale (-16,7 la sută). Din cauza că prețurile bunurilor exportate s-au majorat, iar cele ale bunurilor importate au scăzut, raportul de schimb în comerțul exterior cu bunuri s-a îmbunătățit și a constituit 108,5 la sută.

Balanța comerțului exterior cu servicii, deși a rămas excedentară ($84,06 mil.), a continuat tendința negativă care s-a început în trimestrul III 2019 și a scăzut cu 11,4 la sută comparativ cu ianuarie-martie 2019. Declinul înregistrat în balanța serviciilor a fost determinat de scăderea exporturilor (-3,1 la sută față de trimestrul I 2019), importurile rămânând constante. În cadrul exporturilor, a continuat trendul descendent al serviciilor de prelucrare a materiei prime, al căror export s-a diminuat cu 21,6 la sută. Au scăzut și exporturile de servicii de transport (-12,4 la sută), în mare parte din cauza transportului de mărfuri (-16,8 la sută), în special prin conducte şi reţele electrice și pe cale ferată, în timp ce exportul de servicii de transport pasageri s-a majorat (+6,4 la sută). Impactul negativ a fost estompat în continuare de creșterea semnificativă a exporturilor de servicii de informatică (+29,8 la sută).