Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă. Proiectul prevede că o întreprindere poate apela la agenții de muncă temporară pentru executarea unei sarcini cu caracter temporar. Totodată, entitatea nu are voie să beneficieze de asemenea serviciu dacă urmărește să înlocuiască în acest mod un salariat al cărui contract de muncă este suspendat în urma participării la grevă. Misiunea de muncă temporară la aceeași întreprindere va putea fi exercitată pentru un termen maxim de 24 de luni, ce poate fi prelungit pe perioade succesive, care nu pot depăși 36 de luni. Totodată, proiectul prevede că pe toată durata misiunii salariatul temporar beneficiază de salariul plătit de agentul de muncă. Salariul se stabilește prin negociere și nu poate fi mai mic decât salariul minim garantat. Tot agentul de muncă temporară este cel care va reține și va vira toate contribuțiile și impozitele datorate de salariat către buget. În cazul în care întreprinderea angajează un salariat temporar, durata misiunii se va lua în calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum și a celorlalte drepturi prevăzute de legislația muncii. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale susține conceptual implementarea unui asemenea instrument, dacă se va demonstra aportul lui la facilitarea angajării și doar în cazul în care se va asigura protecția socială deplină a acestor angajați. În același timp, și mediul de afaceri susține proiectul, îndeosebi în contextul în care, în momentul de faţă, angajatorii se confruntă cu o lipsă tot mai pronunțată a cadrelor. Totodată, după cum au afirmat reprezentanții business-ului, acest instrument va contribui la diversificarea modalităților de angajare în câmpul muncii, promovarea muncii legale, facilitarea procesului de angajare a lucrătorilor pentru perioade scurte, precum și, la general, la creșterea economiei. Pe de altă parte, reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor consideră că în Republica Moldova nu există o necesitate acută pentru implementarea acestei forme de angajare, în special că art.55 din Codul muncii reglementează munca pe perioadă determinată ce oferă posibilitatea angajării pe această perioadă în 18 cazuri. Totodată, aceștia au menționat că implementarea muncii prin agent de muncă temporară ar avea avantaje doar pentru angajatori, iar acești angajați, în opinia lor, nu vor beneficia de toate garanțiile prevăzute de legislația muncii și pot fi discriminați în raport cu ceilalți salariați. De asemenea, aceștia au atras atenția asupra faptului că în document nu este prevăzut un mecanism de control al agenților de muncă din partea Inspectoratului de Stat al Muncii. E de menționat faptul că nici la nivel european nu este un consens în ceea ce privește munca prin agent de muncă temporară, însă acesta se aplică în diferite țări. Potrivit datelor, cifra de afaceri din activitățile prestate în acest mod atinge nivelul de $4 mld. Participanții au agreat discuția proiectului și în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, în scopul îmbunătățirii documentului.