Prin Legea nr. 104 din 09.06.2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, publicată în MO din 07.07.2017, au fost operate modificări în Codul fiscal, Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali. Toate ţin de procedura de lichidare a contribuabililor care desfăşoară activitate de întreprinzător. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1¹) din Codul fiscal, noile prevederi introduse în CF prin Legea nr. 104 au intrat în vigoare la data publicării – 07.07.2017. Conform modificărilor operate la CF, începând cu 7 iulie 2017, în cazul lichidării, anularea înregistrării ca contribuabil al TVA se efectuează în baza cererii depuse de contribuabil până la data începerii controlului fiscal în legătură cu lichidarea agentului economic. Dacă contribuabilul nu depune cererea respectivă, Serviciul Fiscal de Stat este în drept să anuleze de sine stătător înregistrarea contribuabilului TVA în temeiul alin. (2) lit. d) din art. 113 a Codului fiscal. Art. 224¹ alin. (1) CF prevede, că controlul fiscal în legătură cu lichidarea agentului economic se efectuează de către Serviciul Fiscal de Stat în baza criteriilor de risc de neconformare fiscal, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data prezentării în prealabil a dării de seamă cu privire la impozitul pe venit. Conform art. 188¹ alin. (1) CF, agentul economic în proces de lichidare este obligat să prezinte în prealabil Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală stabilită la art. 12¹ alin. (3) lit. a), în termen de cel mult 5 luni de la data înregistrării dizolvării. Este de menţionat că în temeiul art. 113 alin. (3) Cod fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost trecută în cont şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse uzurii – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă