La 35 de ani de la crearea sistemului vamal național, Serviciul Vamal trece printr-o etapă importantă de transformare. Digitalizarea serviciilor și a proceselor vamale, simplificarea procedurilor, facilitarea comerțului, consolidarea capacităților de control și integrarea în sistemele vamale ale Uniunii Europene conturează astăzi direcțiile de dezvoltare ale instituției.

 

Despre parcursul Serviciului Vamal în cele trei decenii și jumătate, transformările din ultimii ani, rezultatele obținute și prioritățile pentru perioada următoare, discutăm cu directorul Serviciului Vamal, Radu Vrabie.

 

– Domnule director, au trecut 35 de ani de la crearea sistemului vamal național. Cum apreciați evoluția Serviciului Vamal în această perioadă și la ce etapă de dezvoltare se află instituția astăzi?

– Pentru Serviciul Vamal, cei 35 de ani au o semnificație aparte, pentru că sistemul vamal al Republicii Moldova a crescut odată cu statul. Dacă în 1991 provocarea era construirea unui sistem vamal național, astăzi prioritățile sunt cu totul altele: integrarea în spațiul vamal european, digitalizarea proceselor, schimbul de date, proceduri mai simple pentru mediul de afaceri și, în același timp, instrumente mai eficiente de control.

 

Astăzi, Serviciul Vamal nu mai poate fi privit doar prin prisma administrării veniturilor. Vorbim despre o instituție care gestionează fluxuri economice, facilitează comerțul, protejează interesele economice ale statului și contribuie la asigurarea securității, într-un context regional complex și într-un stat care își aliniază sistemele la standardele Uniunii Europene.

 

Transformările pe care le traversăm vizează ajustarea legislației, digitalizarea proceselor, simplificarea procedurilor și modernizarea capacităților de control. Dar, dincolo de sisteme, reforme și indicatori, sunt oamenii – generațiile de funcționari vamali care, în acești 35 de ani, au construit și au dezvoltat instituția.

 

– Digitalizarea este una dintre prioritățile actuale ale Serviciului Vamal. În ce măsură serviciile vamale răspund astăzi necesităților mediului de afaceri și ale cetățenilor?

– Avem un amplu program de digitalizare, care vizează atât sistemele informaționale utilizate în procesul de vămuire, cât și serviciile oferite operatorilor economici și persoanelor fizice.

 

În prezent, vorbim despre 17 seturi de servicii digitalizate, iar procesul continuă. Printre acestea se numără instrumente destinate persoanelor fizice, precum declarația valutară și declarația călătorului, dar și servicii destinate mediului de afaceri.

 

Un progres important îl reprezintă digitalizarea deciziilor vamale. De asemenea, din 1 septembrie 2026, cererile noi pentru emiterea deciziilor privind informațiile tarifare obligatorii sunt depuse și gestionate electronic prin sistemul e-ITO.

 

Pentru utilizatori, digitalizarea trebuie să însemne o interacțiune mai simplă cu Serviciul Vamal: mai puține documente pe suport de hârtie, acces mai rapid la servicii, proceduri mai clare și mai multă transparență. Pentru Serviciul Vamal, înseamnă acces la date de calitate și posibilitatea de a utiliza mai eficient instrumentele de analiză a riscurilor și de control.

 

Avem un plan foarte clar în ceea ce privește digitalizarea și suntem motivați să continuăm în acest ritm. Nu vorbim doar despre modernizarea unor servicii existente, ci și despre o transformare necesară pentru ca sistemele noastre să poată deveni interoperabile cu cele ale Uniunii Europene.

 

– O etapă importantă în procesul de integrare europeană a fost aderarea Republicii Moldova la Convenția privind regimul de tranzit comun. Ce impact are aceasta asupra operatorilor economici?

– Aderarea Moldovei, la 1 noiembrie 2025, la această Convenție și implementarea NCTS reprezintă un progres major. Republica utilizează deja un sistem european care permite gestionarea electronică și monitorizarea în timp real a operațiunilor de tranzit.

 

Pentru operatorii economici, beneficiile sunt foarte concrete. Mărfurile pot circula în baza unei singure declarații electronice de tranzit, fără necesitatea depunerii unor declarații repetate în fiecare țară tranzitată, iar utilizarea garanției unice contribuie la simplificarea operațiunilor.

 

Aceasta înseamnă mai puține formalități, mai multă predictibilitate și o mai bună trasabilitate a operațiunilor.

 

Pentru noi, NCTS are și o semnificație strategică: demonstrează că Moldova nu doar își aliniază legislația la cea europeană, ci și integrează efectiv sisteme și proceduri utilizate în spațiul vamal european. Este unul dintre exemplele concrete ale modului în care integrarea europeană se transpune deja în activitatea vamală de zi cu zi.

 

– Cât de pregătit este Serviciul Vamal pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană?

– Suntem implicați în mai multe capitole de negociere și avem un plan clar privind acțiunile care trebuie realizate. Lucrăm atât la alinierea cadrului normativ, cât și la dezvoltarea capacităților instituționale, digitalizarea și interconectarea sistemelor.

 

Un pas major a fost intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2024, a noului Cod vamal, care a apropiat semnificativ legislația Moldovei de acquis-ul Uniunii Europene. Un alt progres important este implementarea NCTS și integrarea în regimul de tranzit comun.

 

Comisia Europeană a apreciat aceste evoluții în cadrul screeningului bilateral pentru Capitolul 29 – Uniunea Vamală, iar în Raportul pentru 2025 Republica Moldova este evaluată cu un nivel bun de pregătire în domeniul uniunii vamale, în special în ceea ce privește alinierea legislativă.

 

În continuare, accentul trebuie pus pe implementarea deplină și uniformă a noilor proceduri, interconectarea cu sistemele electronice vamale ale UE, consolidarea managementului riscurilor, dezvoltarea capacităților instituționale și modernizarea proceselor de control și vămuire.

 

Avem, așadar, o bază solidă, dar și foarte multă muncă înainte. Obiectivul nostru este clar: să avem un Serviciu Vamal modern, predictibil, digitalizat și compatibil cu spațiul vamal european.

 

– Ce va însemna această integrare pentru mediul de afaceri din Republica Moldova?

– Pentru mediul de afaceri, unul dintre cele mai importante beneficii va fi predictibilitatea. Alinierea regulilor și procedurilor la cele europene și interoperabilitatea sistemelor vor crea un cadru mai clar pentru operațiunile de comerț exterior.

 

Pentru un operator economic este important să cunoască regulile, să poată anticipa etapele unei proceduri și să aibă certitudinea că acestea sunt aplicate uniform. Tocmai de aceea avem un dialog constant cu mediul de afaceri și considerăm esențial ca schimbările să fie comunicate și înțelese din timp.

 

Experiența mea anterioară, inclusiv interacțiunea directă cu sectorul privat, mi-a oferit o perspectivă foarte clară asupra necesităților mediului de afaceri. De aceea, una dintre prioritățile mandatului meu este dezvoltarea unei relații funcționale, previzibile și bazate pe încredere cu operatorii economici.

 

Rolul nostru este să găsim echilibrul corect între facilitarea comerțului și exercitarea eficientă a controlului vamal. Un operator economic conform trebuie să simtă beneficiile conformării prin proceduri cât mai clare și previzibile, în timp ce resursele de control trebuie concentrate acolo unde există riscuri reale.

 

– Serviciul Vamal rămâne unul dintre principalii administratori ai veniturilor la bugetul de stat. Cum se schimbă această funcție în contextul modernizării instituției?

– Administrarea corectă a veniturilor la bugetul de stat rămâne una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Vamal. În același timp, rolul unei administrații vamale moderne este mult mai larg, iar modul în care îi evaluăm performanța trebuie să evolueze odată cu instituția.

 

Performanța nu poate fi măsurată exclusiv prin nivelul încasărilor sau prin numărul controalelor. Sunt importanți și indicatorii care reflectă calitatea serviciilor: timpul de procesare a declarațiilor, gradul de conformare voluntară, nivelul de utilizare a procedurilor simplificate, eficiența managementului riscurilor și nivelul de digitalizare.

 

Tendința este de a utiliza tot mai mult datele și analiza de risc, astfel încât resursele Serviciului Vamal să fie orientate eficient, controalele să fie concentrate acolo unde există riscuri, iar operatorii economici conformi să beneficieze de proceduri rapide și previzibile.

 

Facilitarea comerțului și controlul vamal nu se exclud. Sunt două componente ale aceluiași proces. Obiectivul este un control inteligent, proporțional și bazat pe risc, concomitent cu asigurarea unui mediu transparent și predictibil pentru activitatea economică.

 

– Modernizarea Serviciului Vamal presupune și investiții în infrastructură și tehnologii de control. Care sunt prioritățile în acest domeniu?

– Modernizarea infrastructurii și dotarea cu echipamente performante sunt foarte importante, inclusiv din perspectiva alinierii la standardele europene.

 

Suntem în proces de dezvoltare a capacităților de scanare și ne propunem ca echipamentele moderne să fie conectate într-un sistem comun, ceea ce va permite inclusiv analiza centralizată a imaginilor și o utilizare mai eficientă a informațiilor în procesul de management al riscurilor.

 

În același timp, dezvoltăm soluții care contribuie la gestionarea mai eficientă a fluxurilor. Un exemplu este Border Queuing System – BQS, sistemul digital de traversare programată implementat în regim pilot la postul vamal de frontieră Costești.

 

Experiența este una pozitivă și ne dorim extinderea acestui sistem. Pentru aceasta este necesară și dezvoltarea infrastructurii conexe, inclusiv a parcărilor pentru camioane.

 

Modernizarea însă nu înseamnă doar achiziția unui echipament sau implementarea unui sistem IT. Eficiența apare atunci când toate aceste componente funcționează împreună – infrastructura, tehnologiile de control, sistemele informaționale, analiza riscurilor și, foarte important, pregătirea funcționarilor vamali.

 

– Ce mesaj aveți pentru colegii din Serviciul Vamal, la 35 de ani de la crearea sistemului vamal național?

– La 35 de ani de la crearea sistemului vamal național, mesajul meu este, înainte de toate, unul de recunoștință și respect pentru oamenii Serviciului Vamal.

 

Înainte de a ajunge la conducerea instituției, vedeam vama, mai ales prin prisma rolului său – control, facilitarea comerțului, administrarea veniturilor. Astăzi, după aproape zece luni în această funcție, dacă sunt întrebat ce înseamnă vama pentru mine, răspunsul este foarte clar: în primul rând, oamenii.

 

În spatele veniturilor colectate la buget, al fiecărui control și al fiecărei proceduri sunt funcționari vamali care își fac datoria zi de zi – în ture de noapte, în zile de sărbătoare și în perioade dificile. Am văzut această responsabilitate în timpul pandemiei, când colegii noștri au asigurat continuitatea fluxurilor de mărfuri, și am văzut-o după izbucnirea războiului din Ucraina, când presiunea asupra frontierei a crescut enorm, iar funcționarii vamali au rămas la datorie.

 

În 35 de ani s-au schimbat tehnologiile, procedurile și infrastructura. Am trecut de la procese preponderent manuale la servicii și proceduri tot mai digitalizate, Republica Moldova a devenit parte a sistemului european de tranzit comun, iar Serviciul Vamal continuă procesul de aliniere la standardele Uniunii Europene. Dar, dincolo de toate aceste transformări, forța instituției a rămas în oamenii săi.

 

Le cer colegilor profesionalism, integritate și responsabilitate, dar consider că instituția are, la rândul ei, obligația să le ofere pregătire, instrumente moderne, condiții adecvate de muncă și respect pentru profesia lor. Exigența și sprijinul trebuie să meargă împreună.

 

Le mulțumesc colegilor din posturile și birourile vamale și din Aparatul Central, dar și tuturor celor care, începând cu anul 1991, au contribuit la construirea acestei instituții – veteranilor, foștilor conducători și generațiilor de funcționari vamali. Ceea ce construim astăzi se sprijină și pe munca lor.

 

35 de ani reprezintă istoria noastră. Următorii ani reprezintă responsabilitatea noastră. Îmi doresc să construim împreună o vamă care funcționează după standardele europene zi de zi: digitală și predictibilă pentru mediul de afaceri, fermă în combaterea fraudei și exigentă cu propria integritate.

 

Iar colegilor mei vreau să le spun simplu: vă văd munca, cunosc responsabilitatea pe care o presupune și vă mulțumesc pentru ceea ce faceți în fiecare zi. O vamă puternică se construiește cu oameni profesioniști, integri și dedicați serviciului public.