Obține linkul pentru modificarea parolei

E-mail *

Expediază
Renunță
logo
022 822 024

Centrul de Asistență și Contact

Cont nou

Cont nou

Prenumele *
Câmpul se va completa cu litere (de la A la Z), fiind reflectat ulterior la postarea articolelor și comentariilor
Numele *
Câmpul se va completa cu litere (de la A la Z), fiind reflectat ulterior la postarea articolelor și comentariilor
Login *
Câmpul se va completa cu litere (de la A la Z) și/sau cifre, fără spații libere. Pot fi utilizate simboluri, cu excepția simbolului _
E-mail *
Câmpul se va completa cu adresa de e-mail validă, la care va fi expediat linkul de confirmare a înregistrării contului de utilizator
Parola *
Parola va conține de la 5 la 15 caractere și va fi diferită de datele indicate la login, nume și prenume

Parola repetat *

Renunță
Autentificare

Autentificare

Autentificarea se poate efectua cu ajutorul adresei de E-mail sau a Login-ului

E-mail/Login *

Parola *

Autentificare prin Google
Autentificare prin MPass
Renunță

Obține linkul pentru modificarea parolei

E-mail *

Expediază
Renunță
RO
  • RO
  • RU
  • EN
RORUEN
logo
Despre noiCotidian3Poziția expertului 3Domenii conexe2Contabilitatea sectorialăServicii disponibile15Contacte

PP „Monitorul Fiscal FISC.MD”

MD-2005, mun. Chișinău
str. Constantin Tănase, 6
Clădirea „Fertilitatea-Chișinău” S.A., etajul 3, bir. 320

Anticamera:

022 822 024

E-mail:

secretariat@monitor.tax

Centrul de Asistență și Contact:

022 822 024

Dorești să obții un răspuns operativ și complex?

Expediază-ne întrebarea ta și obține răspunsul experților din domeniu în cel mai scurt timp, la adresa de e-mail sau plasat în rubrica „Întrebări și răspunsuri”

Adresează-ne o întrebareAcces disponibil doar pentru abonații Premium și Electronic. Asigură-te că ești autentificat în contul de utilizator și deții un abonament activ.
ArhivaÎntrebări frecventeTermeni și condiții de utilizare a paginiiPolitica de confidențialitateInstrucțiuni pentru ștergerea contului

Abonare la Newsline

facebooktwitterlinkedintelegraminstagramgoogle
MAIB logoMasterCard logoVisa logo

Versiunea site-lui: 1.0

Copyright 2021

Toate drepturile asupra site-ului monitorul.fisc.md aparțin P.P. „Monitorul Fiscal FISC.MD”. Reproducerea integrală sau parțială a textelor sau a ilustrațiilor din orice compartiment este posibilă numai cu acordul prealabil scris al publicației. Pirateria intelectuală se pedepsește conform legii.

icon
Acces disponibil doar pentru abonații Premium și Electronic. Asigură-te că ești autentificat în contul de utilizator și deții un abonament activ.
iconiconicon
icon
Facebook iconTwitter iconLinkedIn iconTelegram iconVK icon
icon
  • Pagina principală
  • BGPF
Banner A1
Banner A2

Poziția expertului

Documente și comentariiConsultații juridiceÎntrebări și răspunsuriBGPFStudii de cazControl fiscalPractica fiscalăPrețurile de transfer

Filtru de căutare

Perioada publicării

de la

până la

Catalogul tematic

Cuvânt cheie

Afișează rezultatele

Servicii disponibile

Pentru comandă selectați serviciul dorit din categorie

icon

Instruire

icon

Abonare

icon

Librărie

icon

Publicitate

img
Banner C3
Banner C4

publicitate: 420x90 px

Banner A1
Banner A2

BGPF

BGPF

29.1.7.5.19 La determinarea condițiilor pentru acordarea plăților din capitalul de stimulare, conform art.31/1 alin.(1) din Legea nr.135/2007, agentul economic urmează să ia în considerație cuantumul anual al salariului achitat sau calculat?

29.1.7.5.19 La determinarea condițiilor pentru acordarea plăților din capitalul de stimulare, conform art.31/1 alin.(1) din Legea nr.135/2007, agentul economic urmează să ia în considerație cuantumul anual al salariului achitat sau calculat?

Potrivit art.311 alin.(1) din Legea nr.135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată, în vigoare din 15.08.2024, societatea are dreptul să formeze, prin decizie unanimă a asociaţilor, un capital de stimulare pentru a-i stimula şi interesa în activităţi eficiente, participări active, iniţiative de creaţie în favoarea societăţii pe beneficiarii (salariaţii angajaţi) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
  1. a) au statut de rezident conform art.5 pct.5) lit.a) din Cod;
  2. b) sunt angajaţi în cadrul societăţii de cel puţin 12 luni depline la data acordării plăţilor;
  3. c) suma achitată fiecărui salariat nu depăşeşte 100% din cuantumul anual al salariului primit de către acesta în anul din care se formează capitalul de stimulare;
  4. d) cuantumul capitalului de stimulare nu depăşeşte 25% din profitul net.
 
În conformitate cu art.128 alin.(1) din Codul muncii nr.154/2003, salariul reprezintă orice recompensă sau câştig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă, pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
 
Totodată, potrivit art.4 alin.(1) din Legea salarizării nr.847/2002, în sistemul tarifar şi sistemele netarifare salariul include salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosurile şi sporurile la salariul de bază) şi alte plăţi de stimulare şi compensare.
 
Astfel, menţionăm că, prin „cuantumul anual al salariului primit de către acesta” se înţelege salariul calculat al fiecărui salariat, inclusiv adaosurile şi sporurile acordate pe parcursul anului.
 
[Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr.15/2-06/33 din 24 februarie 2025]

Ordinul SFS nr. 279 din 27-05-2025

28 Mai /2025 07:30

37.48 Cum urmează a fi determinat cuantumul minim din venitul din vânzări (70%) în vederea aprecierii eligibilității rezidenților parcurilor IT pentru dobândirea și menținerea titlului de rezident, în cazul în care rezidentul desfășoară activitățile menționate la art.8 lit.q) și lit.r) din Legea nr.77/2016 destinate exclusiv la export?

37.48 Cum urmează a fi determinat cuantumul minim din venitul din vânzări (70%) în vederea aprecierii eligibilității rezidenților parcurilor IT pentru dobândirea și menținerea titlului de rezident, în cazul în care rezidentul desfășoară activitățile menționate la art.8 lit.q) și lit.r) din Legea nr.77/2016 destinate exclusiv la export?

În conformitate cu art.2 din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, se consideră rezident al parcului – persoană juridică sau fizică, înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă a rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 din Legea nr.77/2016, în baza unui contract încheiat cu Administrația parcului.
 
Potrivit aceluiași articol, activitate principală reprezintă activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.
 
Articolul 7 alin.(4) din Legea nr.77/2016 stabilește că, rezidenţii parcului, fiind înregistraţi şi având sediul (adresa juridică) în Republica Moldova, desfăşoară, drept activitate principală, una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la art.8 din Legea nr.77/2016, inclusiv prin intermediul salariaţilor care prestează munca la distanţă pe teritoriul Republicii Moldova şi/sau în afara acestuia.
 
În acest sens, art.8 din Legea nr.77/2016 reglementează expres activitățile care pot fi desfășurate în parcul pentru tehnologia informației, conform CAEM rev. 2 și CSPM rev. 2.1, inclusiv:
  • activităţi ale centrelor de intermediere telefonică (call center) (82.20), bazate pe tehnologie/canal de comunicare cu clientul (contact center), prestate exclusiv spre export, inclusiv activităţi prestate în relaţiile cu clienţii în procesul de aprovizionare şi logistică în transportul de marfă (lit.q);
  • alte servicii de furnizare a forţei de muncă (78.30) prestate prin intermediul computerului, al altor dispozitive electronice sau mijloace tehnice şi de program, exclusiv spre export, limitate la:
– servicii de asigurare a resurselor umane în domeniul informaticii şi al telecomunicaţiilor (78.30.11);
– servicii de asigurare a resurselor umane pentru alte categorii de personal din sectorul administrativ (78.30.12);
– servicii de asigurare a resurselor umane pentru personalul implicat în procesul de aprovizionare, logistică şi în relaţiile cu clienţii în transportul de marfă (lit.r).
 
Astfel, pentru desfășurarea acestor genuri de activitate în cadrul parcurilor IT, rezidentul parcului urmează să asigure că toate serviciile respective sunt prestate exclusiv la export (100%). În cazul nerespectării condiției respective, rezidentul nu poate califica aceste genuri de activitate ca activități principale desfășurate în cadrul parcului de tehnologii informaționale.
 
 În cazul în care rezidentul desfășoară mai multe genuri de activități prevăzute la art.8 din Legea nr.77/2016, inclusiv 82.20, 78.30 conform CAEM-2, activitatea principală a acestuia se va aprecia reieșind din genurile de activități pe care le desfășoară pentru piața locală sau externă, dar pentru activitățile 82.20, 78.30. venitul din vânzări aferent urmează a fi generat în cuantum de 100% din export de servicii.
 
(Temei: Scrisoarea Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/82 din 08.05.2025)

Ordinul SFS nr. 276 din 23-05-2025

26 Mai /2025 07:54

30.1.14 Reprezintă obiect al impunerii cu  taxa pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, obiectele din plastic concepute pentru a conține produse, cum ar fi caserolele din plastic de unică folosință (exemplu: cutii pentru tort, biscuiți), importate sau produse local, care urmează să fie comercializate pe teritoriul Republicii Moldova?

30.1.14 Reprezintă obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, obiectele din plastic concepute pentru a conține produse, cum ar fi caserolele din plastic de unică folosință (exemplu: cutii pentru tort, biscuiți), importate sau produse local, care urmează să fie comercializate pe teritoriul Republicii Moldova?

În conformitate cu art.11 alin.(1) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, subiecţi ai taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului reglementate de prezentul articol sunt persoanele juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, şi persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, sub orice formă stabilită de legislaţie, şi anume:
a) producătorii de mărfuri indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
b) importatorii de mărfuri indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
c) cumpărătorii care procură mărfuri, ambalaje de desfacere, precum şi mărfuri ambalate în ambalaje, prevăzute la alin.(2) din Legea nr.1540/1998, de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia;
d) producătorii şi importatorii care plasează pe piaţă produse şi mărfuri ambalate în ambalaje din materialele prevăzute la alin.(2) lit.b) art.11 din Legea nr.1540/1998;
e) producătorii şi importatorii care plasează pe piaţă ambalajele prevăzute la alin.(2) lit.c) art.11 din Legea nr.1540/1998.
 
Totodată, conform cu art.11 alin.(2) din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, obiect al impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului îl constituie:
a) mărfurile indicate în anexa nr.8 la Legea nr.1540/1998;
b) ambalajul primar, secundar şi/sau terţiar, fabricat din plastic, lemn, hârtie, carton, sticlă, metale (inclusiv aluminiu), ce conţine produse şi/sau facilitează şi protejează manevrarea, transportul mai multor unităţi de produse/bunuri, şi/sau grupează mai multe unităţi de produse/bunuri, şi/sau facilitează livrarea lor de la producător la utilizatorul sau consumatorul final;
c) ambalajele de desfacere.
 
Conform art.3 din Lege, ambalaj de desfacere reprezintă obiect conceput sau proiectat pentru a fi umplut în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere.
 
Astfel, luând în considerație cele menționate, caserolele din plastic de unică folosință reprezintă obiect al impunerii cu taxa pentru poluarea mediului, dat fiind faptul că acestea se încadrează în noțiunea de ambalaj de desfacere, și reprezintă obiect conceput de a fi umplut la punctul de vânzare/de desfacere.

Ordinul SFS nr. 269 din 21-05-2025

23 Mai /2025 08:20

30.1.13 În ce cazuri ambalajele ce nu conțin produse/bunuri sunt pasibile impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?

30.1.13 În ce cazuri ambalajele ce nu conțin produse/bunuri sunt pasibile impunerii cu taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului?

Reieșind din prevederile articolului 11 din Legea nr.1540/1998 în scopul aplicării taxei pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului, în raport cu ambalaje urmează a fi asigurată simultan existența obiectului și subiectului impunerii.
În conformitate cu art.11 alin.(2) lit.c) din Legea nr.1540/1998, unul din obiectele impozabile cu taxă reprezintă ambalajele de desfacere.
În scopul calificării ambalajelor ca ambalaje de desfacere art.3 din lege le determină ca obiecte concepute sau proiectate pentru a fi umplute în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere.
 
Astfel, indiferent de modul de utilizare a ambalajelor, în condițiile în care ele sunt proiectate pentru umplerea la punctele de desfacere/vânzare, ele se încadrează în noțiunea ambalajelor de desfacere.
 
Totodată, alineatul (1) al art.11 din Lege stabilește în calitate de subiecți ai impunerii cu taxă în raport cu ambalajele de desfacere pe:
- cumpărătorii acestora de la persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul bugetar al acesteia;
- producătorii acestora care plasează pe piaţă ambalajele respective.
- importatorii acestora care importă ambalajele respective.
 
În acest sens sunt pasibilie taxării obiectele care nu conțin produse/mărfuri ce poartă funcția de ambalaj și corespund noțiunii din art.3 din Legea nr.1540/1998 pentru ambalajul de desfacere la:
- plasarea pe piață de către producătorul acestora;
- importul lor de către importator;
- procurarea lor din partea stângă a Nistrului.

Ordinul SFS nr. 269 din 21-05-2025

23 Mai /2025 07:55

30.1.12 Care sunt criteriile pentru atribuirea ambalajelor la categoria ambalajelor de desfacere?

30.1.12 Care sunt criteriile pentru atribuirea ambalajelor la categoria ambalajelor de desfacere?

În conformitate cu art.3 din Legea nr.1540 din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, în scopul aplicării Legii, ambalaj de desfacere reprezintă obiect conceput sau proiectat pentru a fi umplut în punctele de vânzare, precum şi obiect de unică folosinţă umplut sau conceput astfel încât să fie umplut în punctele de desfacere.
Astfel, indiferent de modul de utilizare a ambalajelor, în condițiile în care ele sunt proiectate pentru umplerea la punctele de desfacere/vânzare, ele se încadrează în noțiunea ambalajelor de desfacere.
 
În acest sens, Anexa nr.1 la Regulamentul privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, aprobată prin Hotărârea Guvernului 561/2020, specifică exemple ilustrative, dar nu și exhaustive,  pentru atribuirea ambalajelor la categoria ambalajelor de desfacere.
 
Astfel, ca exemple a ambalajelor de desfacere, ce au au fost concepute pentru a fi umplute la punctul de vânzare sunt enumerate:
- pungile din plastic sau din hârtie;
- farfuriile şi paharele de unică folosinţă;
- folia alimentară aderentă;
- pungile pentru sandviciuri;
- folia de aluminiu;
- husele din folie de plastic pentru protejarea hainelor curăţate în curăţătorii.
Totodată nu se califică ca ambalaje de desfacere, următoarele obiecte:
- paletele de amestecat;
- tacâmurile de unică folosinţă;
- formele din hârtie pentru copt (vândute goale);
- şerveţelele dantelate pentru prăjituri, vândute fără prăjituri.

Ordinul SFS nr. 269 din 21-05-2025

22 Mai /2025 08:03

31.6.7 Este în drept contribuabilul să nimicească documentele contabile după expirarea termenului de prescripție stabilit pentru determinarea obligațiilor fiscale?

31.6.7 Este în drept contribuabilul să nimicească documentele contabile după expirarea termenului de prescripție stabilit pentru determinarea obligațiilor fiscale?

Determinarea obligațiilor fiscale, în cadrul controlului fiscal, se va efectua pentru o perioadă care nu depăşeşte termenul de prescripție stabilit la art. 264 alin. (1) din Codul fiscal - de 4 ani.
 
De menționat că, Serviciul Fiscal de Stat, în corespundere cu art. 264 alin. (3) din Codul fiscal, poate extinde perioada supusă controlului de 4 ani, dar care nu va depăşi 6 ani de la ultima dată stabilită pentru prezentarea dării de seamă fiscale, în cazul în care contribuabilul nu a prezentat darea de seamă fiscală sau în cazul în care solicită restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite.
 
 În cazul în care contribuabilul va solicita compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus conform termenului de prescripție prevăzut la art. 266 din Codul fiscal, în termen de 6 ani din data efectuării și/sau apariției lor, Serviciului Fiscal de Stat poate repune în termen şi accepta cererea de compensare şi/sau de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite dacă contribuabilul prezintă dovezi privind imposibilitatea respectării termenului de prescripţie de 6 ani.
 
Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr. 287/2017, entitatea este obligată să păstreze documentele contabile care cuprind documentele primare, registrele contabile, situaţiile financiare şi alte documente aferente organizării şi ţinerii contabilităţii. Documentele contabile sunt sistematizate şi păstrate conform regulilor şi termenelor stabilite de Organul de stat pentru supravegherea şi administrarea Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.
 
Prin Ordinul nr. 57 din 27 iulie 2016 al Serviciului de Stat de Arhivă (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 247-255 (5680-5688) din 5 august 2016) a fost aprobat Indicatorul documentelor-tip și termenelor lor de păstrare pentru organele administrației publice, pentru instituțiile, organizațiile și întreprinderile Republicii Moldova și Instrucțiunea privind aplicarea Indicatorului, întocmite în conformitate cu prevederile Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova nr. 880 din 22 ianuarie 1992.
În redacția actuală a Indicatorului documentelor-tip a fost exclusă prevederea conform căreia documentele contabile pot fi acceptate spre nimicire doar în situația în care contribuabilul a fost supus controlului fiscal pentru perioada respectivă.
 
Astfel, articolul 228 din Indicatorul documentelor-tip prevede obligativitatea păstrării documentelor primare care justifică efectuarea operaţiunilor economice: documente primare cu regim special (facture, factura fiscală, act de achiziţie a mărfurilor, act de achiziţie a serviciilor de locaţiune şi a cheltuielilor aferente, borderou de achiziţii, etc.) şi alte documente primare (documente bancare, acte de primire-predare, deconturi de avans, etc.) pentru o perioadă de 6 ani.
 
În același timp, art. 228 din Indicatorul documentelor-tip prevede că în cazul apariţiei litigiilor şi divergenţelor, intentării proceselor judiciare, documentele primare care justifică efectuarea operaţiunilor economice se păstrează până la pronunţarea hotărârii definitive şi irevocabile. În bănci şi după operaţiunile de export-import – 6 ani.
 
Respectiv, documentele primare care justifică efectuarea operaţiunilor economice se vor păstra la contribuabil, în mod obligatoriu, pentru o perioadă de 6 ani.

Ordinul SFS nr. 259 din 13-05-2025

19 Mai /2025 07:48

29.2.3.81 Cine se califică ca persoane întreținute la deducerea cheltuielilor achitate pentru învăţământul persoanelor întreţinute copii oferit de instituţiile de învăţământ prevăzute la art.35/2 alin. (6) din Codul fiscal?

29.2.3.81 Cine se califică ca persoane întreținute la deducerea cheltuielilor achitate pentru învăţământul persoanelor întreţinute copii oferit de instituţiile de învăţământ prevăzute la art.35/2 alin. (6) din Codul fiscal?

În conformitate cu prevederile art. 352 alin. (6) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de către persoana fizică, pe parcursul perioadei fiscale, pentru învăţământul persoanelor întreţinute copii oferit de instituţiile de învăţământ prevăzute la art.15 din Codul educaţiei nr.152/2014, în cuantumul unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat şi aprobat de Guvern pentru anul pentru care a fost acordat.
 
 Cuantumul deductibil se aplică cumulativ pentru numărul total de copii şi pentru toate tipurile de învăţământ.
 
Potrivit pct.15 din Hotărârea Guvernului nr. 697/2014, persoana întreţinută se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele stipulate la art.35 alin.(2) din Codul fiscal, indiferent de vîrsta acesteia.
 
Conform art.35 alin.(2) din Codul fiscal, persoană întreţinută este persoana care întruneşte toate cerinţele de mai jos:
a) este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv înfietorii şi înfiaţii) ori persoană cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie rudă de gradul doi în linie colaterală;
b) are un venit ce nu depăşeşte suma de 12400 lei anual. La calcularea venitului nu se include suma alocaţiilor achitate din mijloacele bugetului de stat pentru persoanele cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie şi pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate.
 
 Prin urmare, la deducerea cheltuielilor pentru persoanele întreținute suportate pentru învăţământ, persoana întreţinută se consideră persoana care întruneşte toate cerinţele stipulate la art.35 alin.(2) din Codul fiscal.
 
[Temei: explicațiile Ministerului Finanțelor nr.15/2-13/61 din 24.03.2025]

Ordinul SFS nr. 257 din 12-05-2025

16 Mai /2025 07:45

...4344454647...
dna1s7k9v2.png